Artistul vizual Mihai Zgondoiu și Claudia Rădulescu, artist și curator de origine română din Belgia, vor realiza un dialog digital între București și Bruxelles, prin intermediul desenului. Timp de o lună, cei doi vor comunica exclusiv prin compoziții grafice, într-un experiment social creativ menit să aducă în discuție puterea angajamentului civic și conotațiile sociale asociate artei contemporane, dar și o serie de repere încurajatoare și optimism, într-o realitate adeseori distorsionată de teamă, panică sau îndoieli. Semnul plastic înlocuiește limbajul verbal și devine, în acest dialog, un instrument de comunicare surprinzător, implicit asociat unei semantici de rezonanță universală, în cadrul unui schimb artistic transfrontalier.
În calitate de partener, Institutul Cultural Român, prin reprezentanța sa de la Bruxelles, va difuza pecanalele proprii de comunicare întreg conținutul acestui proiect de excelență artistică, încurajând permanent interconectarea artiștilor cu publicul și schimburile artistice internaționale, în mediul digital. Corespondența dintre Mihai Zgondoiu și Claudia Rădulescu continuă seria proiectelor de schimburi artistice inițiate de reprezentanța ICR Bruxellespentru a menține vii ecourile Festivalului EUROPALIA România 2020, Claudia Rădulescu fiind câștigătoarea celei de-a treia ediții a prestigiosului premiu EUROPALIA CURATOR’S AWARD.
În istoria umanității, de la dominația imaginii din lumea antică, s-a ajuns la hegemonia cuvântului. În zilele noastre, noua tehnologie a produs și continuă să determine mutații semnificative, punându-și amprenta pe maniera în care construim mesajul către celălalt. Din această perspectivă, proiectul dezvoltat de Mihai Zgondoiu și Claudia Rădulescu este cu atât mai valoros cu cât ține seama de proliferarea formelor de reprezentare din comunicarea artificializată, realizată în condiții de izolare.
Cei doi artiști remarcă intruziunea tehnologiei în existența personală, fapt ce facilitează, pe de o parte, rapiditatea transferului unui mesaj și funcționarea sistemului sau a rețelelor sociale, dar în egală măsură subliniază decalajul emoțional și relațional generat de hegemonia computerului asupra emoției.
"În decembrie 2019, în urma invitației primite din partea Claudiei Rădulescu, am participat la expoziția "HIT" de la Kanal Centre Pompidou-Bruxelles, un proiect selectat în cadrul Festivalul Europalia. Colaborarea noastră a decurs foarte bine, fapt pentru care anul acesta, în luna mai, i-am propus eu un proiect de corespondență vizuală București-Bruxelles direct din casele/atelierele noastre, care între timp s-au transformat în rezidențe artistice. Un desen/colaj pe zi trimis prin mediile on-line poate deveni un jurnal de carantină numai bun de expus ulterior în cele două capitale europene participante." – mărturisește Mihai Zgondoiu, la invitația ICR Bruxelles, despre această nouă colaborare.
Seria de lucrări semnate de Mihai Zgondoiu debutează cu un orizont infinit, pus în scenă printr-o compoziție echilibrată și deschisă, ajungând, într-un ritm foarte rapid, aproape agresiv, la zilele 6-7 în care Spațiul se contractă, devenind infinit mai redus, asemeni unui nucleu primordial ce rămâne suspendat în timp, așa cum ne indică tasta Pause, într-o compoziție perfect închisă.
Mihai Zgondoiu invită în seria sa de desene-mesaj la o descifrare treptată a unor coduri și simboluri, a semnificației acestora, a dinamicii lor semantice ce devine, în condițiile unei comunicări moderne predominate de semne, o necesitate absolută. În lipsa unei minime perioade de adaptare, individul se găsește în situația de a stabili noi conexiuni între granițele spațiului sau, folosind singura resursă nelimitată de care dispune, creativitatea umană, pentru a suprima bariere reale sau imaginate și pentru a redefini un teritoriu comun.
Această serie de desene, "combine painting", a fost realizată pe hârtie manuală reciclată chiar de artist, în perioada izolării la domiciliu. Peste aceste hârtii a desenat și "pictat" în spray-uri graffiti, apoi a colat butoane dintr-o tastatură mai veche dezasamblată și reciclată.
"Practic am refolosit materiale pe care le aveam la îndemână într-un proces de introspecție și curățenie personală cu mine și mediul înconjurător. Toate aceste ingrediente poartă amprenta "mesajului scris/vizual": hârtia nou creată din ziare, reviste și facturi expirate, spray-ul cu vopsea folosit pentru pictarea zidurilor stradale, și tastele cu litere, cele care compun limbajul scris. " – descrie Mihai Zgondoiu.
Claudia Rădulescu pare să atragă modest și discret atenția, prin compozițiile sale, asupra unui posibil insucces al comunicării umane, vizualul său nerezumându-se doar la semn grafic, ci și la o trimitere directă către ideea unui univers aflat la granița dintre „Hell” și „Hello!”.
"Sunt foarte încântată de aceasta corespondență! Este extrem de agreabil să comunici prin desen sau orice altă formă vizuală într-un cotidian unde sloganele, propaganda, minează într-un fel absurd realitatea. Cred că ar fi benefic pentru acest moment să recalificăm prin desen, prin culori, prin linii, ceea ce ne expune printr-un limbaj forțat unei noi vieți sociale. E momentul să inventăm un nou expresionism, contrabalansat prin forța imaginației într-un moment de criză a repetiției conceptelor impuse. Îmi imaginez că mare parte dintre noi, artiștii, avem astfel de preocupări în contextul actual." – mărturisește Claudia Rădulescu.
Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014, predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018, și la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai este iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle - selecția românească (2019). În 2018, a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană - București, iar în 2019, expozițiile "Young Blood" din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și "Electrecord - Romania in vinyl covers" din cadrul Festivalului de Artă Europalia - Bruxelles. Cele mai recente expoziții la care a participat sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry - Montrouge, “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” - Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), și “Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența 9, București (2020).
Claudia Rădulescu (n. 1972) este un artist român care trăiește și lucrează la Bruxelles. În lucrările ei, nonșalanța față de mediul ales și accentul pe „noi” ca ființe instinctive și dornice devine un studiu afirmat convingător prin diferite forme de exprimare artistică. Invitația permanentă adresată spectatorului de a se poziționa în rolul de observator și index al operei de artă, face ca fiecare dintre noi să devină exploratorul propriei noastre imaginații, într-o lume socială. Mișcarea reală sau imaginară prin care este recompusă opera, în ceea ce privește referințele și relațiile personale ale observatorului, este pentru Claudia Rădulescu doar un joc între individ, opera de artă și societate. Expoziții personale și de grup (selecție): Hit, Kanal – Centre Pompidou Bruxelles (2020, solo + guests) ; Unlimited Edition, Orangerie de Bastogne & Bastogne War Museum / Be (2020, solo) ; Kiss the Frog, Coffre-Fort, Bruxelles (2017, solo) ; Friche, Bruxelles (2017) ; La vie intense, 52 Rue d’Artois, Bruxelles (2016); Tamango – Claudia Rădulescu - Borș & Rițiu, Marius Nedelcu, MNAC, București – Valea Plopilor (2016) ; Fumewaar?, Clougof, Bruxelles (2014, solo); Stir / Pigweed – film 52’, Claudia Rădulescu 2009, Roma Pavilion, Biennale di Venezia (2011), From Love with Brussels – Van Abbemuseum, Eindhoven (2008), The New Collection – Stedelijk Museum, Lier (2007); L’Esprit moderne, Etablissement d’en face, Bruxelles (2005, solo); Incitation à la vie privée, Galeria Aliceday, Bruxelles (2005, solo); Le Vrai musée, Bruges (2002, solo); Une Idée archéologique, Stedelijke Museum – Sittard (1999, solo)
