De-a lungul istoriei și până în timpurile moderne, IA rămâne un simbol imaterial al identității românești și parte a ADN-ului poporului român.
De sute de ani, bărbații și femeile de pe meleagurile României au purtat în mod firesc, la lucrul câmpului și în zilele de sărbătoare, în momente de sărbătoare sau de restriște, cămașa cu altiță. IA este cămașa tradițională purtată de femei, și denumirea derivă, probabil,de la materialul din care se confecţionează această piesă de bază a costumului românesc, inul.
Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în fiecare an, pe 24 iunie. Este celebrată de români în întreaga lume, odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
„Du-te soare, vino lună, / Sânzienele înbună, Să le crească floarea-floare, / galbenă, mirositoare, Fetele să o adune, să le aşeze în cunune, Să le prindă-n pălărie, / struţuri pentru cununie, Boabele să le răstească, / până-n toamnă să nuntească!”
Fiecare IE are povestea ei. Cusută cu mii de semne, cu drag și migală, IA este reprezentativă după regiunea de unde provine.
Sobră, sofisticată, minimalistă, exuberantă sau complicată, cămașa tradițională românească spune o poveste: ordinea firească a lumii. Cerurile stau pe umeri, în altițe. Ele poartă sori, stele, păsări și fluturi. Pământul vine dedesubt și e desenat într-o cromatică diferită, de la negru la alb, trecând prin nuanțe de galben, ocru, cafeniu sau brun, cu o geometrie aparte. Râurii izvorăsc la vale cu motive vegetale : spice, ramuri, pomul vieții, ramuri cu boboci, frunze uscate. Jos, la manșetă, găsim valurile marii. Fiecare cămașă e unică!
