Una dintre personalitățile culturale românești prezente la ediția de anul acesta a Salonului Internațional de Carte de la Torino este Aura Christi (n. 1967, Chișinău), poet, romancier și eseist român, redactor-șef al revistei Contemporanul. Ideea Europeană. Două volume ale sale, Il genio del cuore (traducere de Maria Floarea Pop, Rediviva Edizioni, Milano 2019) și Orbita del dio. Poesie (traducere de Ștefan Damian și Francesco Corsi, Aracne Editrice, Roma 2018), vor fi lansate la standul României vineri, 10 mai 2019, de la ora 13.00.
Autoarea vorbește publicului larg, prin intermediul ICR, despre arta de a traduce poezie, despre succesul cărților sale în străinătate, dar și despre legătura sa specială cu Italia.
Poezia s-a transformat într-o școală de reumanizare a omului din om
„A traduce un poem într-o limbă diferită decât cea în care a fost scrisă e unul dintre lucrurile cele mai grele din lume“, spune poeta Aura Christi. „A traduce un poem înseamnă a-i prinde ritmul, suflul interior, aburul, nectarul, înseamnă a locui matca a două limbi, stăpânindu-le desăvârșit. Dacă atingi coama sufletului autorului acelui poem, ai șansa să-l translezi în albia limbii în care traduci. Una dintre obligațiile traducătorului e să păstreze substanța ideatică, ritmul și stilul, nota bene, mai puțin rima. Dacă te ambiționezi să păstrezi și rima, riscul e să trădezi textul original. Or, textul original major se cuvine respectat. Axate pe teme majore, poemele mele au șansa de a ajunge în mâinile unor traducători cu har, care iubesc poezia, o simt, o trăiesc, o ruminează cu sufletul“, explică ea. „Simt și gust această realitate, de care mă bucur din adâncul inimii, pe parcursul lansărilor, pe parcursul turneelor de conferințe și lecturi publice, când diferențele dintre textul original și cel tradus se estompează, vraja cuprinde publicul iubitor de poezie, lumina revărsându-se fără zăgazuri. Poezia înseamnă – evident, dincolo de sentiment, tehnică și, în primul rând, har – vrajă, nectar eretic, vârf unde își dau întâlnire sufletele frumoase. Iosif Brodski afirma că poezia e o școală a sentimentului. Cred că la începutul mileniului al III-lea, poezia s-a transformat într-o școală de reumanizare a omului din om, ca să folosesc o expresie a lui Feodor Dostoievski. În cazul unei traduceri cvasiperfecte, într-un poem tradus se schimbă totul, aproape, păstrându-se totul. Aproape“, mai spune poeta.
Cum ajunge un scriitor român să fie tradus și publicat în străinătate
Autoarea Aura Christi a explicat modalitatea prin care volumele sale au văzut lumina tiparului în alte țări: „De obicei, traducătorul recomandă cartea unei edituri din străinătate. Se întâmplă ca editorul să afle despre poet, să-l citească, să fie cucerit de textele citite și… Miracolele – și în acest sens – se întâmplă exact când te aștepți mai puțin. Când la traducerea și publicarea unei cărți își pune umărul o instituție românească de vârf, a cărei menire e promovarea culturii, inclusiv a literaturii române în străinătate, atunci lucrurile devin previzibile în sensul bun al cuvântului: editorul are motive în plus să editeze cartea. Vorbim, de bună seamă, de cărți de o reală valoare. Sunt recunoscătoare Institutului Cultural Român pentru sprijinul acordat unora dintre cărțile mele publicate dincolo de hotarele țării. Și folosesc acest prilej pentru a spune un călduros mulțumesc.“
Cultura geto-dacică e leagănul civilizației europene de astăzi
„Poemele mele au fost receptate bine în țările în care au apărut. Cel mai greu lucru e să vorbești despre tine însuți. Este motivul pentru care la lansări, saloane și târguri de carte, vorbesc despre cultura din care vin, cultura română, care e una majoră, căci abordează teme majore. Afirmația îi aparține criticului imposibil de egalat: G. Călinescu. Vorbesc despre poezia română, egală, valoric vorbind, cu vârfurile poeziei universale. Referitor la receptare, cred că se cuvine să lăsăm criticii și iubitorii de poezie să vorbească. Mie îmi rămâne să spun un singur lucru: atât în țară, cât și peste hotarele ei, sunt departe de a fi locuită de complexe, de orice tip ar fie ele, fie de inferioritate, fie de superioritate. Sunt bucuroasă că vin din matca unei mari culturi a lumii, cultura geto-dacică, care e leagănul civilizației europene de astăzi. Și e suficient, în această ordine de idei, să mă refer la Civilizația Cucuteni, despre care vorbește și scrie aplicat marele sinolog Constantin Lupeanu, un ambasador exemplar al culturii române în spațiul culturii confucianiste, director al ICR Beijing.“
Legătura specială cu Italia
„Mă simt acasă în Italia, da, mă simt printre prieteni pe străzile, ulicioarele, în catedralele, bisericile sau sălile de expoziții din Veneția, Florența, Roma și din alte orașe ale acestei peninsule magice, unde nu rareori am senzația că am locuit vreme îndelungată demult, nu știu și nu am de unde să știu când anume, căci ori de câte ori mă plimb pe un bulevard sau întârzii în fața altarului vreunei catedrale, ceva instinctiv îmi spune că am mai trecut pe acolo. Altminteri nu se poate să recunosc totul: și aerul, și unii oameni, și unele dintre sculpturile și tablourile văzute, contemplate, descrise în amănunțime.
Italia e una dintre cele mai frumoase țări din lume, care se află în posesia artei de a-și respecta, conserva și pune în valoare frumusețea irumptă, în special, în Renaștere, care semnifică o răscruce beatifică pentru umanitate. Prin vârfurile ei creatoare, Italia te reduce la tăcere, te intimidează, îți răscolește smerenia și orgoliul creator, în egală măsură, îmbrâncindu-te în noua ființă dinlăuntrul tău din alt unghi. Am scris nu puține pagini de eseu, proză autobiografică și poeme în Italia și după periplurile în patria lui Michelangelo. Și presimt că voi scrie altele.
Senzații similare cu cele descrise adineaori le am când văd unele locuri în țara mea. De pildă, Mănăstirea Voroneț (considerată Capela Sixtină a Estului european) sau Moldovița, Sucevița, Humor, Putna, ca să mă refer exclusiv la câteva exemple.“
Avem o uriașă cultură,în fața căreia mii de iubitori de cultură din orice parte a lumii se luminează
„Promovarea culturii române în țară și în străinătate a înregistrat un evident salt calitativ în ultimii ani. Salt care se cuvine încurajat și sprijinit prin majorarea bugetului alocat în acest scop. Institutul Cultural Român merită un buget pe măsura importanței acestei instituții de un real prestigiu. Se știe și s-a spus, s-a scris de multe ori că, da, cultura română bine promovată ar pune imaginea României și în țară, și dincolo de hotarele ei, în lumina meritată. Avem o uriașă cultură. La numele Brâncuși, Enescu, Eminescu, Cantermir, Cioran, Eliade, Ionescu ș.a. chipurile a sute, mii de iubitori de cultură din orice parte a lumii se luminează. E un adevăr și se cuvine să valorificăm realitatea impusă de acesta așa cum se cuvine. Să ne facem datoria în fața operei lăsate moștenire de marii oameni născuți pe pământ românesc. Să ne facem datoria în fața cărților noastre și a contemporanilor noștri, dotați cu forța de a crea un univers de o originalitate evidentă, care să învingă în timp cele trei instanțe: critica, publicul cititor și timpul, cel din urmă fiind cel mai necruțător, adică exact cum se cuvine.“
***
Aura Christi este un autor tradus în germană, engleză, franceză, suedeză, macedoneană, maghiară, bulgară, italiană, chineză, spaniolă, neogreacă, rusă, vietnameză, albaneză ș.a. După lansarea în limba italiană a Salonul de la Carte de la Torino, Geniul inimii urmează să vadă lumina tiparului, în 2019, în limbile chineză și ebraică.
Dintre cele aproximativ douăzeci de volume publicate în străinătate, patru au apărut cu sprijinul ICR, prin programul TPS, derulat de Centrul Cărții: Στο μάτι του θεού (titlul original: Orbita zeului, traducere de Victor Ivanovici, Editura Gavrielides, Grecia, 2017), Chmucklose Gärten (titlul original: Grădini austere, traducere de Hans Dama, Editura Pop Verlag, Germania, 2018), La sfera del freddo. Dall’inferno, con amore(titlu original: Sfera frigului. Din infern, cu dragoste, traducere de Maria Floarea Pop, Rediviva Edizioni, Italia, 2015) și Elegien aus der Kälte (titlu original: Elegii nordice, traducere de Edith Konradt, Pop Verlag, Germania, 2008). Detalii: www.cennac.ro/categorii/aparitii-finantate
