Publicul din România va avea ocazia să asiste la lecturi şi dezbateri susţinute de Urs Allemann (Elveţia), Petr Borkovec (Cehia), Inger Christensen (Danemarca), Franz Josef Czernin (Austria), Jean Daive (Franţa), Mircea Dinescu (România), Erwin Einzinger (Austria), Elke Erb (Germania), Antanas Gailius (Lituania), Mugur Grosu (România), Mariusz Grzebalski (Polonia), Christian Hawkey (SUA), Felix Philipp Ingold (Elveţia), Andrzej Kopacki (Polonia), Vasile Leac (România), Herta Müller (Germania), Monika Rinck (Germania), Ana Ristovic (Serbia), Ulf Stolterfoht (Germania), Uljana Wolf (Germania). Festivalul se va încheia cu un dublu concert susţinut de M. A. Numminen (Finlanda) şi Ada Milea (România).
Festivalul stă sub semnul operei de o viaţă a poetului german Oskar Pastior, care s-a născut la Sibiu/ Hermannstadt şi ar fi împlinit, în octombrie 2007, 80 de ani. Dispariţia sa fizică, în 2006, a pus capăt unei cariere literare de excepţie, încununată de cele mai răsunătoare succese. Creaţia sa lirică, activitatea susţinută de traducător, precum şi strădaniile sale de reunire a creatorilor într-o reţea europeană ne dau dimensiunea spirituală a celui care a preferat să schimbe turnul de fildeş pe mult mai profitabila prietenie şi solidaritate. Pentru cei care l-au cunoscut, moştenirea lui Oskar Pastior înseamnă nu doar opera sa, ci şi anumite consensualităţi şi afinităţi poetice împărtăşite de toţi, în egală măsură. Încă de acum doi ani, Oskar Pastior şi-a dorit să vadă la Sibiu un festival internaţional de poezie care să înlesnească apropieri, prietenii şi legături între poeţi români şi străini, între publicul român şi poezia contemporană internaţională.
La cea de-a doua ediţie a acestui festival avem bucuria să lansăm antologia festivalului de anul trecut, apărută la editura Art, în care sunt prezenţi autorii invitaţi la ediţia din 2007: Urs Allemann (Elveţia), Mircea Cărtărescu (România), Bora Čosič (Croaţia), Caius Dobrescu (România), Oswald Egger (Austria), Nora Iuga (România), Mirela Ivanova (Bulgaria), Michael Donhauser (Austria), Bodo Hell (Austria), Ryszard Krynicki (Polonia), Ulf Stolterfoht (Germania), Matthew Sweeney (Irlanda), Aleš Šteger (Slovenia), Michèle Métail (Franţa), Herta Müller (Germania), Raphael Urweider (Elveţia) şi Otto Tolnái (Ungaria/Serbia). Antologia este bilingă (română/germană), cuprinde texte introductive semnate de H.-R. Patapievici, Herta Müller şi Ernest Wichner şi este îngrijită şi editată de Corina Bernic.
Organizatori: Literaturhaus Berlin şi Institutul Cultural Român
Parteneri: Berliner Künstlerprogramm des DAAD, Centrul Cultural German Sibiu, Kunstrådet Danmark, Österreichisches Kulturforum, Schweizer Kulturstiftung Pro Helvetia, Stiftung Preußische Seehandlung, Institutul Polonez din Bucureşti.
Cu sprijinul Ministerului Culturii din Germania şi a Primăriei şi Senatului Berlin.
Contact media: Serviciul de presă al ICR,
e-mail biroul.presa@icr.ro, tel. : 031 71 00 622
Coordonator proiect: Corina Bernic, tel: 031 71 00 664,email: corinabernic@icr.ro
Program: 2 octombrie ora 18, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal, Str. Tribunei Nr. 6
Deschidere Vor vorbi: Ernest Wichner (Literaturhaus Berlin), Corina Bernic (Institutul Cultural Român)
Lecturi: Ulf Stolterfoht (Germania), Mircea Dinescu (România), Andrzej Kopacki (Polonia), Felix Philipp Ingold (Elveţia), Petr Borkovec (Cehia), Uljana Wolf (Germania)
3 octombrie ora 17, Terasa Filarmonicii Sibiu, Str. Cetăţii 3-5
Lecturi: Elke Erb (Germania), Vasile Leac (România), Christian Hawkey (SUA), Monika Rinck (Germania) ora 20, Filarmonica Sibiu / Sala mică, Str. Cetăţii 3-5
Lecturi: Urs Allemann (Elveţia), Antanas Gailius (Lituania), Jean Daive (Franţa), Herta Müller (Germania)
4 octombrie ora 16, Terasa Filarmonicii Sibiu, Str. Cetăţii 3-5
Lecturi: Marius Grzebalski (Polonia), Ana Ristovic (Serbia), Franz-Josef Czernin (Austria), Mugur Grosu (România), Inger Christensen (Danemarca), Erwin Einzinger (Austria) ora 20, Terasa Filarmonicii Sibiu, Str. Cetăţii 3-5 Dublu concert: M. A. Numminen & Pedro (Finlanda) şi Ada Milea (România)
Vor participa: Urs Allemann (Elveţia) S-a născut în 1948 la Zürich. Studii de germanistică şi anglistică la Marburg, de sociologie şi de psihologie socială la Hanovra. Din 1975 până în 1976 a fost redactor al revistei Theater heute/ Teatrul azi. A condus din 1986 până în 2004 suplimentul literar al Basler Zeitung. În 1991, povestirea Babyficker a obţinut Premiul Landului Kärnten în cadrul concursului Ingeborg Bachmann. Trăieşte în prezent în Bettingen bei Basel. Ultimele volume de poezie pe care le-a publicat sunt: schœn! schœn! (Urs Engeler Editor 2003) şi im kinde schwirren die ahnen (Urs Engeler Editor 2008).
Petr Borkovec (Cehia) S-a născut în 1970, la Louňovice pod Blaníkem în Boemia Centrală. Lucrează din 1992 ca redactor pentru revista Souvislosti şi din 2000 pentru revista de literatură Literární noviny. A tradus poezie rusă (traduceri din V. Nabokov, W. Chodassewitsch, J. Rein, J. Odarcenko), dar şi dramaturgie clasică şi poezie coreeană în limba cehă. Premii: Premiul Jiří Orten (1995), Premiul Hubert Burda (2002), Premii Norbert C. Kaser (2002). Locuieşte în prezent la Černošice. Printre cele mai recente volume, se numără antologiile bilingve (cehă/ germană) Nadelbuch (Edition Korrespondenzen 2004) şi Fünfter November und andere Tage (Edition Korrespondenzen 2006). Între 2004-05 a fost rezident DAAD la Berlin, volumul Amselfassade – Berliner Notate (Friedenauer Presse 2006) fiind rodul activităţii sale în cadrul programului.
Inger Christensen (Danemarca) S-a născut în 1935 la Veije pe coasta de est a Iutlandei, în Danemarca. În urma examenului de pedagogie şi-a început activitatea la o universitate de artă. Din anul 1962 trăieşte ca scriitoare liber-profesionistă la Copenhaga. Inger Christensen a publicat două romane, texte narative şi piese radiofonice, o piesă de teatru, un libret de operă şi eseuri, dar mai ales poezii. Este considerată ca fiind una dintre cele mai de seamă autoare lirice europeane în viaţă. În 1996 Inger Christensen este distinsă cu Premiul pentru Poezie Europeană al oraşului Münster şi cu Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană. Din anul 1978 este membră a Academiei Daneze de Arte.
Franz-Josef Czernin (Austria) S-a născut în 1952, la Viena. Studiază din 1971 până în 1973 la Universitatea Indiana din Bloomington (USA). Czernin scrie aforisme, proză (opere teoretice şi critice), texte dramatice şi poezie experimentală. Din 2008, Czernin este membru al Academiei din Darmstadt. A primit Premiul pentru literatură al oraşului Viena (1997), Premiul Heimito von Doderer (1998), Premiul pentru literatură al oraşului Steiermark (2004), Premiul Georg Trakl (2007), Premiul statului austriac pentru critică literară (2007). Din 1980, trăieşte în majoritatea timpului la Rettenegg. A publicat recent volumele: elemente. sonette (Hanser 2002), das labyrinth erst findet den roten faden. Einführung in die Organik (Hanser 2005), elstern. versionen (onomato 2006), Der Himmel ist blau (Urs Engeler Editor 2007).
Jean Daive (Franţa) S-a născut în 1941, la Bonsecours. Este considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani francezi. A tradus, printre primii, în franceză poezia lui Paul Celan. La rândul său, Celan a tălmăcit în germană primul volum de poezie al lui Daive, Décimale blanche/Weisse Dezimale (1967). Daive a continuat să traducă în franceză, printre alţii pe Robert Creeley. Între anii 1989–1992 a fost editor al ziarului Fig. Din 1975 activitate în cadrul Radio France Culture. Începând cu 1997 a avut propria emisiune radiofonică. Volume publicate (o selecţie): trilogia La Condition d'infini (POL 1995–1997), volumul de poezie W. Erzählung des Gleichgewichts 4 (Urs Engeler Editor 2006), romanul Le Grand Incendie de l'Homme (Seuil 2007).
Mircea Dinescu (România) Născut în 1950, la Slobozia, Mircea Dinescu este poet, publicist şi personalitate marcantă a vieţii publice româneşti. În ultimii ani ai dictaturii comuniste şi-a manifestat deschis disidenţa, ceea ce i-a atras arestul la domiciliu şi interzicerea semnăturii. Volumul Moartea citeşte ziarul a fost refuzat de cenzura comunistă în 1988, dar a putut fi publicat la Amsterdam. În decembrie 1989 a fost una din figurile emblematice ale Revoluţiei. Ulterior preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, pe care a încercat să o reformeze. Mircea Dinescu este fondatorul portului cultural Cetate, primul „port cultural" din Europa. Laureat al premiului Herder pentru literatură şi deţinător a numeroase alte distincţii literare, naţionale şi internaţionale. Lirica sa a fost tradusă în numeroase limbi străine. Din volumele recente: O beţie cu Marx (1996) şi Cele mai frumoase 101 poezii (antologie, 2006).
Erwin Einzinger (Austria) S-a născut în 1953 la Kirchdorf an der Krems. Studii de anglistică şi germanistică la Salzburg. Trăieşte la Micheldorf, fiind scriitor şi traducător (a tradus din John Ashbery, Robert Creeley, Ed Sanders). În 1977 i-a apărut primul volum de poezie, intitulat Lammzungen in Cellophan verpackt. De atunci continuă să publice cu regularitate. Este laureatul Premiului pentru Literatură al landului Austria Superioară (2002). Recent a publicat romanul Aus der Geschichte der Unterhaltungsmusik (Residenz Verlag 2005) şi volumul de poezie Hunde am Fenster (Jung und Jung 2008).
Elke Erb (Germania) S-a născut în 1938 la Scherbach in der Eifel. În 1949 se mută în oraşul Halle (RDG). Între 1958/59 lucrează în agricultură. Ulterior, studii de germanistică, istorie şi pedagogie. Între 1963–65 lucrează în cadrul Editurii Halle. Din 1966 este scriitor free-lancer. Anumite decizii editoriale neaprobate de cenzură şi legătura cu mişcarea pentru pace din RDG au dus la supravegherea ei de către serviciile secrete. 1975 este anul în care publică primul volum Gutachten. Poesie und Prosa. Elke Erb scrie proză scurtă, poezie şi este deopotrivă traducător şi editor. Este membră a Sächsischen Akademie der Künste şi trăieşte în prezent la Berlin. Premii: Premiul Erich Fried (1995), Premiul F. C. Weiskopf (1999), Hans Erich Nossack-Preis fürs Lebenswerk (2007). A publicat recent volumele de poezie: Gänsesommer (2005) şi Sonanz. 5-Minuten-Notate (2008; beide Urs Engeler Editor).
Antanas Gailius (Lituania) S-a născut în 1951 la Švendriškiai. Trăieşte şi lucrează la Vilnius. Este poet şi traducător din germană şi olandeză. În anii '90 a publicat revista de cultură Proskyna şi a fost redactor-şef al săptămânalului Amžius. Antanas Gailius a publicat până în prezent trei volume de poezii şi numeroase traduceri (Franz Kafka, R.M. Rilke, Thomas Mann u.a.). De asemenea, a redactat antologia Neue Literatur aus Litauen, Albanien, Island und Finnland (împreună cu L. Zimmermann şi Sigitas Geda), precum şi Das Stieropfer. Erzählungen aus Litauen (împreună cu Cornelius Hell). Împreună cu Thomas Sprecher a scris Thomas Mann in Nidden.
Mugur Grosu (România) S-a născut în 1973 la Constanţa. La 5 ani ia primele lecţii de pian şi începe să frecventeze clubul de jazz al Harry Tavitian – cu care avea să lege o trainică prietenie. Câţiva ani mai târziu e dat afară de la şcoala de muzică din oraş pentru că, la examen, cântă variaţiuni de jazz pe Bach. După ce e respins de trei ori şi la Academia de Arte din Bucureşti, evoluează ca autodidact. În 1997 realizează pentru spectacolul „Praznic" al lui Harry Tavitian o instalaţie din 1000 de linguri de lemn care dansează deasupra publicului. În 2004, la Festivalul „Poetry and wine" din Slovenia, îmbracă un nuc secular cu sute de linguri de lemn aduse din ţară după multe cazne birocratice. Coordonator al Festivalului Erotik din Constanţa, a drapat statuia poetului Ovidius cu o mantie roz, de 4 metri. În 2006, într-un happening în care s-a deghizat drept Ovidius şi i-a declamat versurile pe străzi în compania a 4 muze. A publicat volumele Haltera cu zurgălăi (Ed. Pontica, 2001), Măcelărie (Ed. Tomis, 2006), sms/ ei respiră şi fac dragoste ca şi fluturii (Ed. Vinea, 2006), press/ troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (Ed. Vinea, 2007).
Mariusz Grzebalski (Polonia) S-a născut în 1969 la Łódź, a studiat filosofie şi limbă şi cultură poloneză la Poznań. În prezent trăieşte la Koziegłowy koło Poznania. A publicat numeroase volume de poezie: în 1994, Negativ, pentru care a primit Premiul pentru cel mai bun debut, în 1997 Gnostische Straße şi în 2001 Zweite Berührung. În 2001, a fost publicată în germană, în traducerea Doreenei Daume, antologia Graffiti (Edition Korrespondenzen Wien).
Christian Hawkey (S.U.A.) S-a născut în 1969 şi a copilărit la Paine Island, Florida. Hawkey este poet, critic de artă, editorul şi fondatorul revistei de literatură Jubilat. Trăieşte la Berlin şi Brooklyn, unde predă literatură şi creative writing la Pratt-Institut. Volumele sale de poezie The Book of Funnels (Verse Press 2004) şi Citizen of (Wave Books 2007) au fost distinse, printre altele, cu Kate Tufts Discovery Award, Creative Capital Innovative Literature Award şi cu un premiu din partea Academy of American Poets. Poeziile lui Christian Hawkeys au fost publicate în cele mai importante reviste şi antologii nord-americane, precum şi în publicaţii şi antologii din Suedia, Slovenia, Austria şi Germania. În 2008 este bursier al DAAD-Künstlerprogramm la Berlin. Reisen in Ziegengeschwindigkeit (Kookbooks 2008) este primul său volum scris în limba germană.
Felix Philipp Ingold (Elveţia) S-a născut în 1942 la Basel. Studii de teoria literaturii, slavistică, filosofie şi istoria artei. Începând cu anul 1969 a fost corespondent cultural pentru diferite periodice din blocul de Est. Din 1971 până 2005 a fost profesor la Universitatea din St. Gallen. De atunci a activat în Zürich şi în Romainmôtier, ca autor independent, publicist şi traducător. În traducerea lui Felix Philipp Ingold regăsim operele lui: Gennadij Ajgi, Joseph Brodsky, Paul Eluard, Edmond Jabès, Ossip Mandelstam, Francis Ponge, Jan Skácel, Marina Zwetajewa. Premii (selectiv): Premiul pentru literatură „Grosse Berner" (1998), Premiul Manuskripte (2001), Premiul pentru poezie „Ernst Jandl" (2003), Premiul Erlanger pentru traducere de poezie (2005). Ultimele cărţi publicate: Wortnahme. Jüngste und frühere Gedichte (Urs Engeler Editor 2005), Russische Wege. Geschichte, Kultur, Weltbild (Wilhelm Fink 2007), Tagesform. Gedichte auf Zeit (Droschl 2007).
Andrzej Kopacki (Polonia) S-a născut în 1959 la Varşovia, unde şi trăieşte de atunci. Este poet, eseist şi traducător (în special, din lirica şi proza germană). Este istoric literar şi predă la Universitatea din Varşovia. A scris, printre altele, o monografie despre Hans Magnus Enzensberger. În 2005, şi-a publicat volumul de poezii chansons de gestes, apărut în traducerea lui Doreen Daume (Edition Thanhäuser/Ottensheim).
Vasile Leac (România)
Născut în 1973 la Năsăud. Debutează publicistic în anul 1999, în revista Arca. Debut editorial în 2001, cu Apocrifele lui Gengis Khan (2001), volum distins cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Romania, filiala Arad. Alte volume: Sera cu bozii (2003), Seymour: sonata pentru cornet de hârtie (2005; 2006). A publicat în diverse reviste, printre care: Arca, Tribuna, Vatra, Poesis, Ziua literară, Ca şi cum. În 2004, renunţă la profesia de avocat şi se dedică literaturii. Este membru fondator al grupării literare Celebrul animal si al revistei Ca şi cum.
Herta Müller (Germania) S-a născut în 1953 la Nitzkydorf, în Banat. A lucrat, după absolvirea studiilor de filologie română şi germană, mai întâi ca traducătoare într-o fabrică de echipamente industriale. Dar la scurt timp a fost concediată, din cauză că a refuzat să colaboreze cu Securitatea. Prima ei carte, Niederungen („Şesuri"), definitivată în 1978, nu a fost acceptată spre publicare. Abia în 1982, aceasta a văzut lumina tiparului într-o formă cenzurată. Versiunea originală avea să apară în Germania în 1984. Ameninţarea din partea Securităţii continuă, obligând-o pe Herta Müller să emigreze în 1987 în RFG. Mai multe invitaţii de a preda la diverse universităţi o poartă spre Anglia, Statele Unite şi Elveţia. Temele recurente în poezia şi proza autoarei sînt: despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie. Opera sa a fost distinsă cu numeroase premii, printre care: premiul Franz Kafka, European Literary Prize Aristeion, International IMPAC Dublin Literary Award, premiul pentru literatură al fundaţiei Konrad-Adenauer sau Berliner Literaturpreis. În prezent Herta Müller trăieşte şi creează la Berlin.
Monika Rinck (Germania) S-a născut în 1969 la Zweibrücken. Studii de istoria religiilor, istorie şi literatură comparată la Bochum, Berlin şi Yale. Poetă şi eseistă, a fost publicată în numeroase antologii (Der Große Conrady) şi reviste de literatură (u. a. BELLA triste, Poetenladen). Pe lângă toate acestea, scrie versuri pentru muzica lui Bruno Franceschini. Monika Rinck trăieşte la Berlin. Premii: Premiul pentru poezie „Ernst Meister" 2008, Hans Erich Nossack-Förderpreis 2006, Förderpreis zum Kunstpreis Rheinland-Pfalz 2006. Volume publicate recent: Verzückte Distanzen. Gedichte (ZuKlampen! 2004), Ah, das Love-Ding. Essays (Kookbooks 2006), zum fernbleiben der umarmung. Gedichte (Kookbooks 2007).
Ana Ristović (Serbia) S-a născut în 1972 la Belgrad. Studii de limba sârbă şi de literatură şi teoria literaturii. A trăit între 1998 şi 2004 în Slovenia, iar în prezent locuieşte la Belgrad. Pentru volumul de poezie Traumwasser (1994) a primit Premiul Branko Radicevic pentru cel mai bun debut, pentru volumul Zerstreuung für müßige Töchter (1999) a primit Premiul Târgului de Carte de la Igalo şi Premiul „Branko Miljkovic". Poeziile sale au fost traduse în mai multe limbi străine. Ristovic publică, de asemenea, eseuri şi cronici literare. Este cea mai tânără membră a P.E.N.-Clubului din Serbia. Premii: Premiul Hubert Burda pentru poezie est-europeană tânără (2005). Ultima carte publicată în germană: So dunkel, so hell. Gedichte (Jung und Jung 2007).
Ulf Stolterfoht (Germania) S-a născut în 8 iunie 1963 la Stuttgart. Înainte de publicarea volumului său de debut, contribuie la diverse reviste şi antologii. În primăvara anului 2000 i se oferă bursa de creaţie Das zweite Buch din partea Bundesakademie für kulturelle Bildung Wolfenbüttel. Opera sa a fost distinsă cu mai mute premii, dintre care Premiul „Anna Seghers" (2005), Premiul de Poezie „Christine Lavant", Premiul Peter Huchel (2008). În 2007 a fost bursier al Villei Massimo din Roma. Din 2008 este profesor invitat la Institutul de Literatură Germană din Leipzig. Editează împreună cu Christoph Buchwald volumul Jahrbuch der Lyrik (Fischer 2008). Cărţi publicate recent: holzrauch über heslach. Gedicht (Urs Engeler Editor 2007)
Uljana Wolf (Germania) S-a născut în 1979 la Berlin. Studii de germanistică, anglistică şi teoria culturii la Berlin şi Cracovia. Poeziile ei au fost publicate în reviste şi antologii din Polonia, Irlanda, Belarus, Danemarca, Ungaria şi Suedia. În 2003 Uljana Wolf a primit Wiener Werkstattpreis. În 2004 şi-a petrecut trei luni în oraşul polonez Kreisau/Krzyzowa ca bursieră Mercator-Berghau. În 2006, a devenit cea mai tânără scriitoare laureată a Premiului Peter Huchel. În acelaşi an, a primit Premiul Dresdner pentru poezie. Are şi activitate de traducător şi de editor (Jahrbuch der Lyrik 2009). În 2008, a primit o bursă de lucru din partea Fondului Literar German. Trăieşte la Berlin. Primul ei volum de versuri se intitulează: kochanie ich habe brot gekauft (kookbooks 2006).
Artişti: M.A. Numminen (Finlanda) Mauri Antero Numminen (n. 1940, Somero) este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti finlandezi ai momentului, activând în domenii diverse ale muzicii şi culturii. A studiat filosofia, sociologia şi lingvistica, folclorul dar şi astronomia, versatilitatea rămânând semnul distinctiv al întregii sale evoluţii artistice.
În anii '60 M.A. Numminen era cunoscut drept un artist avangardist, dând naştere unor reacţii controversate şi căutând în permanenţă să provoace. A reuşit acest lucru, interpretând, de exemplu, în manieră foarte personală liedurile lui Schubert, sau creând un scandal la festivalul de la Jyväskylän în 1966 cu versurile sale luate dintr-o broşură erotică. Numminem a compus, de asemenea, muzică pe scrierile filosofului Ludwig Wittgenstein. În plus, artistul este unul dintre pionierii muzicii electronice finlandeze, în acest sens fiind cunoscută colaborarea sa cu inventatorul Erkki Kurenniemi care i-a construit o maşină de cântat iar la sfârşitul anilor 60 instrumentul numit Sähkökvartetti (Cvartetul electronic) cu care a făcut furori la un festival pentru tineret în Bulgaria.
În 1970 Numminem a fondat, împreună cu pianistul Jani Uhlenius, o trupă de jazz ("Neo-Rustic Jazz Orchestra"), care îşi are influenţele în ritmurile anilor 1920-1940.
În anii '70 M. A. Numminen a devenit foarte îndrăgit de public datorită cântecelor sale pentru copii dar şi rolurilor din seriale de televiziune. Numminen a înregistrat variante în limbile engleză, germană, suedeză şi esperanto ale multora dintre cântecele sale. În ultimii ani, Numminen s-a reîntors la muzica electronică şi de club dar a adâncit şi pasiunea sa mai veche pentru ritmurile argentiniene şi operă, pe care le-a îmbinat în compoziţii ambiţioase. În anul 2003 a înfiinţat M. A. N. Scratch Band alături de vechiul său colaborator Pedro Hietanen şi de alţi câţiva tineri muzicieni de jazz..
Din anul 1984 M.A. Numminen are o emisiune la Radio Suomi, alături de dramaturgul Juha Siltanen. În1986 a publicat o carte despre tradiţia consumului de bere finlandeză keskiolut, iar documentarea pentru această lucrare a implicat vizitarea a 350 de baruri din întreaga ţară. Cartea a jucat un rol esenţial în naşterea cultului acestei băuturi în Finlanda.
M.A. Numminen a participat la realizarea a peste 30 de filme, fie în calitate de actor, scenarist, compozitor sau director de imagine.
Mereu aflat în căutarea noului şi a provocării, a explorat rând pe rând toate formele de expresie artistică, fiind astăzi un nume reprezentativ al elitei artistice finlandeze. Scriitor, actor, muzician de succes, M. A. Numminen este, fără îndoială, un artist complet.
Ada Milea
Ada Milea (născută în 1975, la Târgu Mureş) este una dintre cele mai creative şi mai vii prezenţe din spaţiul artistic românesc. A studiat actoria la Târgu Mureş, iar după absolvire a fost actriţă la teatrul din acest oraş. După venirea în Bucureşti, a început sa colaboreze cu regizorul Radu Afrim, mai întai în spectacolele No Mom's Land şi America ştie tot la Teatrul Luni de la Green Hours, iar apoi, la teatrul Odeon, în spectacolul de succes De ce fierbe copilul în mămăligă, pentru care a realizat şi coloana sonoră. Discografia Adei Milea este impresionantă nu atât prin numărul de discuri edítate, dar mai ales prin ineditul temelor abordate şi originalitatea interpretării. Aberaţii sonore, Republica Mioritică România, Absurdistan şi No Mom's Land au precedat apariţia discului Apolodor, o "hartă muzicală" pe versurile lui Gellu Naum. Au urmat nenumărate reprezentaţii cu Apolodor alături de Dorina Chiriac şi de alţi artişti. Povestea lui Don Quijote şi a lui Sancho Panza a fost tema următorului proiect al Adei Milea şi a colaboratorilor săi, aceasta însemnănd editarea unui nou disc, a unui dvd, a unei cărţi şi o mulţime de spectacole-concert în ţară şi în străinătate. Spectacolul de muzică şi teatru Nasul, o punere în scenă a nuvelei lui Gogol, cu Ada Milea şi Bogdan Burlacianu, realizat la teatrul Radu Stanca din Sibiu, a fost prezentat în cadrul programului Sibiu–Capitala Culturală Europeana 2007, ulterior fiind lansat discul cu acelaşi nume. De un mare succes s-a bucurat spectacolul The Island, pe versurile aceluiaşi Gellu Naum, alături de cunoscutul violonist Alexander Bălănescu. Ultima apariţie discografică se intitulează Inventar, unde Ada Milea şi actorul Romulus Chiciuc interpretează teme noi, alături de melodii deja cunoscute din creaţia artistei.
