Institutul Cultural Român de la Varșovia, Festivalul Internațional de Film de la Cracovia și Centrul Internațional pentru Cultură invită pasionații de film și literatură la un eveniment excepțional - întâlnirea cu Ana Blandiana, poetă, prozatoare, eseistă și activistă civică, distinsă în 2016 cu Premiul „Poetul European al Libertății” oferit de orașul Gdańsk pentru volumul Patria mea A4. Premiul a fost acordat atât poetei cât și traducătoarei, Joanna Kornaś-Warwas.
Prezența Anei Blandiana la Cracovia este prilejuită de prezentarea în premieră mondială a documentarului „Între tăcere și păcat” regizat de Diana Nicolae.
În data de 28 mai, de la ora 18:00, Centrul Internațional pentru cultură din Cracovia (Rynek Główny 25), găzduiește un dialog între Ana Blandiana și criticul literar Anna Marchewka, despre puterea poeziei în vremuri de dictatură, dar și despre puterea literaturii de a oferi un reper moral în vremuri de libertate. Dialogul va fi tradus de Joanna Kornaś-Warwas.
Ana Blandiana va participa și la o discuție cu publicul cinefil în data de 29 mai, după proiecția documentarului „Între tăcere și păcat”, care va avea loc la ora 17.00, la Kino Pod Baranami.
Între tăcere și păcat / Między ciszą a grzechem / Between Silence and Sin, regia Diana Nicolae (România, USA, 98’, 2024)
Sinopsis: Poate poezia să amenințe o dictatură? Versurile pe care le scria Ana Blandiana nu numai că îl revoltau pe Nicolae Ceaușescu și suita sa, dar mai presus de toate îi emoționau și încântau pe cititorii și pasionații de literatură, inclusiv pe cei din afara României comuniste. Poezia legendarei autoare trecea granițele, cărțile sale erau publicate în Occident, dar în ciuda tuturor oportunităților, a ales să rămână în țara natală.
Proiecții în cadrul KFF
Luni, 27 mai, ora 16.00 – cinematograful Agrafka
Miercuri, 29 mai, ora 17.00 – cinematograful Pod Baranami, urmat de discuție cu Ana Blandiana, protagonista filmului, și regizoarea Diana Nicolae.
Ana Blandiana s-a născut la Timişoara, la 25 martie 1942. Studii de filologie romanică, licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj. Burse de studii la Iowa University (SUA), Heidelberg Universität, DAAD Berlin.Autoarea a peste 25 de volume de poezie, printre care menționăm: Persoana întâi plural, 1964; Călcâiul vulnerabil, 1966; A treia taină, 1969; 50 de poeme, 1970; Octombrie, noiembrie, decembrie, 1972; Poeme, 1974; Somnul din somn, 1977; Întâmplări din grădina mea, 1980; Ochiul de greier, 1981; Ora de nisip, 1984; Stea de pradă, 1986; Arhitectura valurilor, 1990; În dimineaţa de după moarte, 1996; La cules îngeri, 1997, 2003, 2004; Cartea albă a lui Arpagic, 1998; Refluxul sensurilor, 2004; Întoarcerea lui Arpagic, 2008; Patria mea A4, 2010; Pleoape de apă, 2010; Orologiul fără ore, 2016; Variațiuni pe o temă dată, 2018; Integrala poemelor(2019).Cărţi de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Oraşe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul în mulţimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001; A fi sau a privi, 2005; O silabisire a lumii, 2006; Spaima de literatură, 2004, 2010; Fals tratat de manipulare, 2013; Istoria ca viitor, 2017. Cărţi de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001, 2011 – nuvele; Proiecte de trecut, 1982, 2011 – nuvele; Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 – roman; Imitaţie de coşmar, 1995 – nuvele; Oraşul topit şi alte povestiri fantastice, 2004 – nuvele; Povestiri fantastice, 2016 – nuvele.
În perioada regimului ceaușist a avut interdicție de a publica în anii1959–1964, 1985 și 1988–1989.
În 2023 a publicat volumul Mai-mult-ca-trecutul, jurnalul pe care poeta l-a ținut în perioada 31 august 1988 – 12 decembrie 1989.
Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud. Printre premiile literare cu care a fost dstinsă menționăm: Premii literare: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul Internaţional „Gottfried von Herder“, Viena, 1982; Premiul „Opera Omnia“, 2001; Premiul Internaţional „Vilenica“, 2002; Premiul Internaţional „Camaiore“, 2005; Premiul Special „Acerbi“, 2005; Premiul „Poetul European al libertăţii“, 2016, Premiul Canadian pentru Poezie „Griffin“, 2018. În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe carea condus-o între 1991 şi 2001. Fondatoare şi preşedintă a Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé“ şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
Sursă biografie: Editura Humanitas
Anna Marchewka– expertă în literatură, critic literar. A publicat, printre altele, în revistele „Lampa”, „Zadra”, „Tygodnik Powszechny” și „Chimera”. A colaborat la realizarea unor emisiuni literare cu TVP Kultura și Radio Cracovia. Colaborează cu Departamentul de critică contemporană și cu Centrul de Studii Umaniste ale Universității Jagiellone. Autoarea cărții „Urmele absenței. Căutările Irenei Szelburg” (2014). Scrie articole în revistele „Znak”, la rubrica „Stacja: literatura” și face parte din redacția „Czasu literatury”. (Sursă: Festivalul Miłosz)
Joanna Kornaś-Warwas - traducătoarea unora dintre cei mai apreciați scriitori români contemporani. În 2016, a primit Premiul pentru Traducere Poetului European al Libertății pentru traducerea volumului Patria mea A4 al Anei Blandiana și Premiul Literar al Europei Centrale Angelus pentru traducerea Cărții șoaptelor, de Varujan Vosganian. În 2017, a fost distinsă cu Premiul pentru traducere acordat de revista „Observator cultural”. Joanna Kornaś-Warwas a tradus volume de Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Ana Blandiana, Max Blecher, Matei Vișniec, Dan Lungu, Lucian Boia, Ioan Es. Pop, Dan Coman ș.a.