Marco Lucchesi, președintele Academiei Braziliene de Litere: „Limba română m-a fermecat cu parfumul adierii sale”

Preşedintele Academiei Braziliene de Litere, Marco Lucchesi, a fost distins marţi de Institutul Cultural Român pentru excepționala activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii. La eveniment au participat  doamna Liliana Turoiu,  președintele ICR, domnul Marco Lucchesi, președintele Academieie Braziliene de Litere,  E.S. Dl. Ambasador Eduardo Augusto IBIAPINA de SEIXAS, Ambasador al Republicii Federative a Braziliei în România, domnul Cristian Hera, președintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, domnul Bogdan Popescu, director Centrul National Al Cartii, domnul Ioan Cristescu, director general al Muzeului Literaturii Romane.

Preşedintele ICR,  doamnaLiliana Ţuroiu, a afirmat, în cadrul ceremoniei, că nu există deocamdată nicio reprezentanţă a Institutului pe tărâm sud-american, dar un promotor al culturii române precum Marco Lucchesi suplineşte cu brio absenţa unei astfel de instituţii.

„Mi se pare demn de remarcat și grăitor faptul că edițiile braziliene ale unor cărți de George Bacovia și Ion Barbu poartă aceeași semnătură cu tălmăciri din Rumi, Rainer Maria Rilke sau Georg Trakl, că traducătorul lui Gianbattista Vico și al lui Umberto Eco a publicat totodată studii și articole despre Mihai Eminescu și Marin Sorescu. Trăim, așadar, o zi specială care ne oferă ocazia de a face un gest firesc, un binecuvenit gest de recunoaștere, acordându-i lui Marco Lucchesi, în numele ICR, o Distincție de Onoare pentru excepționala activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii.

Suntem deosebit de onorați să găzduim, de asemenea, semnarea Memorandumului de Înțelegere între Academia Română și Academia Braziliană de Litere. Cred că evenimentul de astăzi consolidează punțile deschise cătreun spațiu ale cărui rădăcini latine le împărtășim și, mai ales, către o țară cu o creativitate fascinantă. O țară aflată, precum România, în plină dezvoltare, cu un prezent dinamic și un viitor bogat deopotrivă în provocări și promisiuni. Un viitor în care ne dorim să demonstrăm că distanțele geografice pălesc în fața afinităților culturale și spirituale”, a declarat președintele ICR.

„Rețin trei forme de a spune amurg și posibilele mele legături: Asfințit. De parcă Soarele ar atinge în plin amurg Marea Neagră și ar slobozi un abur imens, prin sunetul f și prin sunetul t, devenit ascuțit prin cei doi i. Amurg. De parcă aș simți o mare dezolare: consoană finală atât de abruptă și alura lui u atât de obscură. Un rest de lumină se pierde pe măsură ce inaintez în cuvânt. Apus. Senzația unui amurg precipitat ce începe în u și ce se prelungește în orele moarte ale lui s, pe care le pronunț ca semi-scurte”, a declarat Marco Lucchesi.

„Cu cât studiam limba română cu atât eram mai convins că era vorba de un sistem jazzistic, în tensiunea dintre saxofon tenor și contrabas, pian și clarinet, improvizația unui acord mai dinainte armonizat ce se reconfigura de-a lungul replicilor invizibile (...). Limba română m-a fermecat cu parfumul adierii  sale, cu libertatea unei alegeri semnatice mereu înnnoitoare”, a subliniat președintele Academiei Braziliene de Litere.

El a spus că îşi doreşte să creeze „un pod” între România şi Brazilia. Lucchesi a mărturisit că limba română i s-a părut „vanitoasă”, mereu gata „să îşi schimbe veşmintele”. 

În contextul evenimentului de la ICR a fost semnat Memorandumul de înţelegere între Academia Română şi Academia Braziliană de Litere, document care are drept scop dezvoltarea şi consolidarea cooperării dintre cele două instituţii. „Este încheiat în mod special pentru literatură, pentru cultură, pentru că este vorba despre Academia Română şi Academia de Litere a Braziliei, (...) urmând a se face schimburile în domeniul ştiinţelor şi al celorlalte domenii de activitate în cadrul unui protocol care se va semna între Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Braziliei”, a precizat academicianul Cristian Hera, preşedintele Academiei Române. El a afirmat că Lucchesi „face pătrunderea” limbii române în Brazilia, atât de departe, dar „cu atâta căldură şi pricepere”. 

Acest Memorandum de Înțelegere are ca scop dezvoltarea și consolidarea cooperării dintre părți privind stabilirea principiilor care urmăresc un set de obiective academice generale. Din dorința de a dezvolta colaborări și schimburi în domeniile de interes și expertiză comune, activitățile ce vor fi derulate prin acest Memorandum de Înțelegere se bazează pe spiritul de cooperare și reciprocitate în beneficiul ambelor părți, a arătat academicianul Eugen Simion.

Pofesorul Marco Lucchesi se află, în perioada 22-25 ianuarie, într-o vizită oficială la Bucureşti. Marco Lucchesi (n. 1963, Rio de Janeiro) este critic literar, scriitor, poet, traducător şi lingvist brazilian, foarte bun cunoscător al limbii române, autor de traduceri, articole şi studii care promovează cultura română. Printre traducerile lui Lucchesi se află operele lui Rumi, Velimir Hlebnikov, Rainer Maria Rilke, Georg Trakl, Giambattista Vico, Ugo Foscolo, Primo Levi, Umberto Eco. A tradus poezii de George Bacovia, Dinu Flămând, Ştefan Petică şi George Popescu. S-a ocupat de editarea unui număr special dedicat literaturii române în revista „Poesia Sempre”, la Biblioteca Naţională de la Rio de Janeiro, iar în 2005 a publicat o antologie de poezie română. În prezent traduce volumul „Joc secund” de Ion Barbu, care va apărea în Brazilia.

În volumul „Carteiro imaterial” a publicat eseuri despre literatura română, un studiu despre Mihai Eminescu, aducând un elogiu limbii române. În cartea „Ficçoes de um ganinete ocidental” a scris un eseu despre poezia lui Marin Sorescu.

Lucchesi a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa (2016) de Universitatea Tibiscus din Timişoara şi a primit titlul de Ambasador al Poeziei la Iaşi (2017). A fost distins cu o diplomă a Consulatului Român de la Rio de Janeiro (2012) şi a primit Premiul „Marin Sorescu” (2006).

Printre volumele sale se numără „Teatro alquímico”/ „Teatru alchimic” (Premiul Eduardo Frieiro), „A memória de Ulisses”/ „Memoria lui Ulise” (Premiul Joao Fagundes de Meneses), „Meridiano celeste & bestiário”/ „Meridianul ceresc şi bestiariul” (Premiul Alphonsus de Guimaraens), „Ficçoes de um gabinete ocidental”/ „Ficţiunile unui cabinet occidental” (Premiul Ars Latina pentru eseuri şi Premiul Origenes Lessa), „O dom do Crime”/ „Darul crimei” (finalist al premiului Sao Paulo şi premiul „Machado de Assis”), „Poemas a Noite”/ „Poeme către Noapte” (Premiul „Paulo Ronai”).