29 noiembrie 2017 - 29 decembrie 2017
Vernisaj/ masa rotundă miercuri, 29 noiembrie, la Institutul Cultural Român de la Paris, 1 rue de l’Exposition, 75007.
Intrarea este liberă, cu rezrvare obligatorie la
0147051531 sau institut@institut-roumain.org
Cum ne definesc obiectele? Peste 20 de scriitori, traducători, personalități artistice sau culturale, de origine română (din care opt trăiesc în Franța), constrânși la exil sau care au ales să plece, au fost invitați să scrie pe tema « obiectelor în exil ». Ce obiecte au luat cu ei, plecând spre o altă țară, o altă societate, o altă limbă ? Textul şi imaginea îşi răspund, pentru a ilustra concret și simbolic - prin douăzeci şi două de afișe - experienta migrației, a apartenenței și a mobilității culturale.
Un proiect al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Paris, coordonat de Cristina Hermeziuși Monica Salvan, ilustrat de Corneliu Grigoriu, grafician.
În program :
1. De la ora 18h30 Masa rotundă « Obiecte care (ne) vorbesc. Mobilitate și apartenență », moderată de Cristina Hermeziu, jurnalist literar. Participă:
- Barbara Cassin, scriitor și filozof : « Des objets-récits. Le réseau de « Maisons de la sagesse-traduire» ( Obiecte-povestiri. Rețeaua « Maisons de la sagesse-traduire».
- Cătălin Pavel, scriitor și arheolog : « Le double apprentissage ou la biographie des objets » ( Dubla ucenicie sau biografia obiectelor ).
- Monica Salvan,jurnalist cultural : « Objets et récits migratoires » (Obiecte și povestiri migratorii)
2. De la ora 19h30 Vernisajul expoziției Cadres de mémoire. Des objets qui (nous) parlent* (Cadre de memorie. Obiecte care (ne) vorbesc),prezentată de Monica Salvan și Corneliu Grigoriu,în prezența autorilorGabriel Badea Păun, George Banu, Cristina Ion, Gabriela Lupu, Axia Marinescu, Basarab Nicolescu, Ovidiu Nimigean, Irina Teodorescu .
* informații suplimentare despre expozitie. Cadres de mémoire. Des objets qui (nous) parlent (Cadre de memorie. Obiecte care (ne) vorbesc)
Cum ne definesc obiectele? Cum evocă ele specificitatea unui parcurs, unicitatea unei persoane? Ce spun ele despre apartenența noastră la un univers cultural, despre relația pe care o avem cu acesta – fie că e vorba de societatea de origine sau de cea de adopție?
Mobilitatea, faptul de a ne instala într-un spațiu cultural diferit, ne obligă să ieșim dintr-o anume rutină a relației noastre cu lumea exterioară. Necesitatea de a face o selecție, de a reflecta asupra importanței funcționale sau simbolice a obiectelor, asupra rolului lor de reprezentare în relația cu semenii noștri, aruncă o lumină nouă asupra modului în care fiecare își imaginează sau își construieste drumul.
Obiectele care trebuie salvate sau cele pe care le oferim sunt, fără îndoială, purtătoare de sens. Ele pot stârni întrebări despre memorie, schimbare (de la evoluția gusturilor, la schimbările individuale profunde), despre relația cu semenii noștri, în general. Exterioritatea lor reflectă, în cele din urmă, modul în care se deplasează frontierele lumii noastre interioare.
Peste 20 de autori de origine română au fost invitați să redacteze un text pe tema obiectelor în exil. Textul şi imaginea îşi răspund, pentru a ilustra concret și simbolic - prin douăzeci şi două de afișe - experiența migrației, a apartenenței și a mobilității culturale.
Au semnat texte : Gabriel Badea-Păun, George Banu, Florin Bican, Rodica Binder, Olimpia Bogdan-Verger, Angela Bratsou, Jan Cornelius, Dinu Flămând, Cătălin Dorian Florescu, Anca Fronescu, Dana Grigorcea, Cristina Ion, Jozefina Komporaly, Gabriela Lupu, Norman Manea, Axia Marinescu, Andrei Mihăilescu, Basarab Nicolescu, Ovidiu Nimigean, Cătălin Pavel, Cristina Simion, Irina Teodorescu .
Textele autorilor participanți au fost publicate integral, în 4 numere consecutive ale revistei Dacia literară, în anul 2016.
