Strategia multianuală a ICR pentru perioada 2016-2019, aprobată de Consiliul de Conducere

Strategia multianuală a ICR pentru perioada 2016-2019

Afirmarea unei instituții, cum este și Institutul Cultural Român, în spațiile culturale internaționale nu se poate realiza decât prin stabilirea și concretizarea unei strategii pe termen mediu. Strategia este rezultatul unei planificări coerente, a continuității acțiunilor care, în ultimă instanță, conferă vizibilitate proiectelor angajate. Important este ca direcțiile formulate în strategie să fie puse în valoare, să se regăsească în acțiunile derulate. Premisa de la care am pornit construcția noastră este exprimată clar în Manifestul publicat în mai 2015, pe site-ul ICR (Între ieri, astăzi și mâine): „România are ce prezenta lumii. Totul este să nu ne pierdem în proiecte mici și fără semnificație".

Așadar, am selectat, dintre evenimentele propuse de reprezentanțele ICR, acele proiecte care au elemente potrivite pentru a fi continuate și dezvoltate, care prezintă indicii credibile că vor avea parte de audiență internațională, în perioada 2016–2019. Sunt proiecte ce se pot reedita, recrea în cât mai multe dintre reprezentanțele noastre.

Aceste proiecte se pot transforma astfel în suportul necesar derulării marilor programe naționale ale căror teme strategia le-a definit și asumat. Proiectele menționate pot fi considerate multianuale, în sensul că se pot îmbogăți cu noi componente de la un an la altul, având deci capacitatea de a evolua.

Programele anuale propuse sunt în special expoziții, întrucât credem că temele strategice identificate pentru perioada 2016–2019 se pot reprezenta mai bine prin intermediul acestui tip de proiecte.

Este firesc, însă, ca, pe lângă aceste acțiuni de anvergură, să existe și proiecte substanțiale literare, de teatru, de muzică și de film. Tot ce este asociat domeniului vast al creativității, începând cu cea spiritual-semnificantă a creației anonime până la inventivitatea tehnică și științifică, trebuie să devină la fel de provocator-productiv pentru toate proiectele noastre, precum este și cea predilectă din domeniul artelor și gândirii.

Am optat pentru ca majoritatea evenimentelor să se întâmple în anul 2016 întrucât avem convingerea că primul an nu este doar un reper esențial, ci și o premisă pentru dezvoltările viitoare. Mai mult, trebuie spus că multe dintre programe vor ajunge la anumite reprezentanțe abia în 2017. În funcție de cum se vor desfășura evenimentele din 2016 și 2017 și de impactul pe care aceste îl vor avea, vom rafina strategia inițială, inserând noi manifestări de anvergură pentru anii 2018 și  2019, când eforturile se vor focaliza mai cu seamă asupra participării la marele Festival European „Europalia". Un model de lucru se va putea formula în urma analizei acțiunilor dedicate lui Constantin Brâncuși, din 2016, dar care ating apogeul în 2018, în cadrul Programului Franco-Român.

Acest program naţional care consacră legături culturale și diplomatice privilegiate și profunde, statornicite vreme de secole, va fi anticipat în 2016 și 2017 prin manifestări care sunt în același timp de anvergură, dar care pun în valoare în mod firesc afinitățile spirituale și artistice ale României cu Franța. Programul Franco-Român, care se va împlini în 2018 printr-un consistent sezon dedicat valorilor și personalităților culturii române în Franța, se va desfășura sub auspiciile celor doi președinți: român și francez..

Este evident că succesul concretizării strategiei depinde de felul în care Institutul Cultural Român comunică organizarea evenimentelor, de relația cu presa și parteneriatele media care se vor stabili.

Avem în vedere, în acest sens, și sporirea comunicării on-line: social media, interviuri și reportaje filmate, înregistrări audio și video ale unor concerte, fotografii artistice etc. 

În concluzie, Strategia pe care o propunem pentru 2016–2019 se întemeiază pe marile Programe Naționale, care coincid cu agenda prioritară a României. Programele Naționale reliefează perspectiva pe care ne-am asumat-o, conferă vizibilitate instituției și culturii române în lume. De bună seamă, eforturile bugetare trebuie să susțină realizarea acestor acțiuni de referință.

În „Provocări istorice și proiecte strategice pentru imaginea României în perioada 2016–2019" (document de lucru publicat pe site-ul ICR, care anticipa în mai 2015 redactarea Strategiei), se menționa deja că temele marilor aniversări și comemorări ale acestor ani vor face obiectul atât al Programelor Naționale, cât și al acțiunilor și inițiativelor complementare numite Proiecte-Suport (bunăoară, aniversările lui George Enescu, Constantin Brâncuși și a Casei Regale). Proiectele-Suport asigură deci substanța detaliului semnificativ pentru marile programe şi întregesc astfel o viziune de ansamblu în care identitatea culturală românească, unitară în diversitatea ei surprinzătoare, să fie mai bine percepută şi înţeleasă în mediile culturale unde reprezentanţele Institutului Cultural Român îşi desfăşoară activitatea.

Iată, aşadar, calendarul marilor evenimente anuale în jurul cărora s-au definit temele, programele naţionale şi proiectele-suport pe care le propune Strategia Institutului Cultural Român spre concretizare. Este nu doar o înşiruire de momente importante, ci, mai mult, o reunire a reperelor spirituale care dau sens identităţii noastre. Transformarea lor în proiecte de succes reprezintă calea cea mai directă de a stabili punţi temeinice de dialog cu comunităţile altor ţări.

 

2016

– 15 ianuarie: Ziua Culturii Române

– Constantin Brâncuși – 140 de ani de la naștere

– George Enescu – 135 de ani de la naștere

– Aniversarea unui secol de la apariţia Dadaismului

– 75 de ani de la înființarea Fundației Culturale Regale „Regele Mihai I"

2017

– 90 de ani de la moartea Regelui Ferdinand;

– Dinu Lipatti – 100 de ani de la naștere

2018

– 100 de ani de la Marea Unire

– 80 de ani de la moartea Reginei Maria;

– Aurel Vlaicu – 105 ani de la moarte

– 50 de ani de la Primăvara Pragheză

– Programul Franco-Român (un sezon cultural al României în Franţa)

 

2019

– 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial

– 30 de ani de la Revoluția Română

– Festivalul „Europalia“ (Belgia)

În procesul de evaluare şi selectare a proiectelor am avut în vedere câteva criterii pe care trebuie  să le evidenţiem:

1. Convergenţa proiectului în raport cu misiunea Institutului Cultural Român

2. Claritatea și originalitatea proiectului

3. Valoarea și consistența proiectului

4. Vizibilitatea proiectului (măsura în care proiectul va avea audiență și poate fi de interes pentru un public internațional)

5. Posibilitatea de implicare a unor parteneri instituţionali sau personalităţi din străinătate

6. Convergența proiectului românesc cu temele culturale de interes în țările care găzduiesc reprezentanțele noastre

7. Asigurarea sustenabilităţii proiectului:

– definirea unui plan de promovare capabil să asigure vizibilitatea proiectului

– comunicarea în mediul on-line a evenimentelor planificate în cadrul proiectului

– încheierea unor parteneriate cu presa scrisă, radiouri și televiziuni, cu mari instituții culturale

– invitarea unor jurnaliști la evenimentele din străinătate

– organizarea unor conferințe de presă

– realizarea unor materiale filmate în timpul evenimentelor și postarea acestora pe internet

– relevanţa: posibilitatea de a aprecia în ce măsură proiectul a contribuit la o mai bună cunoaştere a valorilor culturale româneşti

 

Programele Naționale vor fi reprezentate de:

2016: 25 de proiecte (reeditate în mai multe reprezentanţe și pe parcursul anului 2017)

2017: 12 proiecte (reeditate în mai multe reprezentanţe și pe parcursul anului 2018)

2018: 7 proiecte (dintre care cele mai consistente vor fi selectate pentru Festivalul internaţional „Europalia“, 2019)

Participări românești la târguri de carte (2016–2019) – 7 proiecte

Proiecte de promovare a imaginii României (2016–2019) – 3 proiecte

 

Exemple de Programe-Suport (2016–2019) – 30 de proiecte

 

 

 

 

PROGRAME NAŢIONALE

2016

ZIUA CULTURII ROMÂNE:  15 ianuarie

Lansarea albumului „La gurile raiului", conţinând 30 de DVD-uri ale lui Grigore Leşe, urmată de recitalul „Eminescu – poezia de inspiraţie folclorică", la Ateneul Român.

În aceeași zi, reprezentanţele Institutului Cultural Român vor recrea formatul acestei manifestări, organizând la sediiile lor proiecții cu trei dintre DVD-urile lui Grigore Leşe, urmate de recitalul din lirica eminesciană.

I Tema: Centenarul Marelui Război Mondial

A. Expoziții

1. Războiul cel Mare. Fotografie pe frontul românesc 1916–1919:  

– expoziție cu fotografii de epocă din volumul Războiul cel Mare. Fotografie pe frontul românesc 1916–1919, de Adrian Silvan-Ionescu, Editura ICR

– expoziție de fotografii și uniforme militare din Primul Război Mondial

– colocviu internațional pe tema Primului Război Mondial

– conferință pe tema formării statelor-națiune în 1918

– proiecția filmului Pădurea spânzuraților

– proiecții de filme mute cu tematică istorică

Argument:

Proiectul are o dublă componentă: promovarea/ prezentarea albumului apărut la Editura ICR și organizarea unor evenimente conexe pe tema războiului.  

Pentru o mai bună vizibilitate, ar fi indicat ca atât expozițiile, cât și evenimentele conexe să aibă loc în alte spații (muzee, universității, cinematografe), și nu în sediile ICR.

Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este de calitate, original, de impact. De asemenea, se poate dezvolta în perioada 2016–2019 și presupune realizarea unor parteneriate cu instituții din străinătate.

Propuneri:

– organizarea unui amplu eveniment dedicat filmului: Antologia filmului artistic românesc de la Războiul independenței la Aferim. O selecţie de 10-15 filme

– eveniment multimedia cu imagini din album

– pentru expoziția de costume militare se pot face parteneriate cu muzee din străinătate și prezentarea costumelor „în oglindă"

– prezentarea pe străzile din diverse orașe a unui performance cu actori îmbrăcați în costume militare

2017 – realizarea unor păpuși-gigant purtând aceste uniforme și mânuirea lor de către artiști păpușari pe străzile orașului

2018 –  realizarea unor costume stilizate pornind de la uniformele militare care vor fi prezentate în cadrul unor evenimente internaționale

            – organizarea unui amplu eveniment dedicat filmului: Antologia filmului documentar românesc (Marele Război – 2018)

2019 – evenimentul poate fi prezentat în cadrul „Europalia“ cu toate componentele sale


2. Expoziția Arcul de Triumf. Monumente dedicate eroilor Primului Război Mondial (ICR New York) și expoziția Românii și Marele Război

Argument: Expoziția ar putea fi realizată cu fotografii de mari dimensiuni, care să fie postate în aer liber, în zone cu circulație intensă.

Alipirea celor două expoziții poate aduce un plus de vizibilitate și va atrage mai multe categorii de public. În plus, expoziția Românii și Marele Război a mai fost itinerată (proiectul este din 2014) și prezentarea ei în 2016 ar putea să aibă noi componente.

Propuneri:

– conferință internațională de arhitectură pe tema Arhitectura și Războiul

– conferință internațională Implicarea României în Primul Război Mondial

– instalații pe tema Monumente dedicate eroilor

– expoziție de costume și obiecte din gospodărie Românii în perioada războiului

– proiecții ale unor filme istorice

– dezbatere pe tema filmelor istorice

– conferință-dezbatere având drept temă discursul Președintelui Woodrow Wilson despre Dreptul popoarelor


3. Expoziția Arhitectura românească a Primului Război Mondial. Palate și case realizate în stilul neoromânesc

Argument: Arhitectura este elementul cel mai important de exprimare a identității. Prezentarea unor palate și case realizate în stilul neoromânesc va arăta o față mai puțin cunoscută a României.

Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este de calitate, original, de impact. Expoziția se poate organiza în aer liber, în muzee sau în spații neconvenționale.

Propuneri:

– conferință Influențe și elemente prezente în stilul neoromânesc

– expoziții cu case, palate și biserici din România realizate în diverse stiluri (brâncovenesc, arhitectura epocii lui Ștefan cel Mare, culele, arhitectura țărănească)

– realizarea unui album sau a unui DVD cu palate și case realizate în stil neoromânesc

– tur virtual în Muzeul de Artă Populară Doctor Nicolae Minovici


B. Concerte

1. Compozitori români și Primul Război Mondial. Mari creații enesciene compuse în timpul Primului Război Mondial

Argument: Evenimentul poate fi promovat în cadrul sau cu prilejul Festivalului Internațional George Enescu, fapt care va aduce un plus de imagine Institutului Cultural Român și României. Concertele pot avea loc în săli cunoscute precum Berliner Ensemble sau Royal Albert London Hall (2017–2018).

Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este de calitate, original, de impact.

Propunere:

– proiectul va putea fi integrat unui turneu de promovare a Festivalului Internațional George Enescu. În felul acesta, va putea fi accesată rețeaua creată deja de Festival

– invitarea unor soliști români cunoscuți pe plan internațional care să susțină concerte din creațiile enesciene


II Tema: Mari români: Constantin Brâncuși (140 de ani de la naștere)

Argument: În contextul împlinirii a 140 de la nașterea artistului, organizarea unei serii de evenimente dedicate lui Constantin Brâncuși cu lucruri mai puțin cunoscute sau inedite din viața și opera sa este binevenită și necesară. Evenimentele pot fi organizate separat sau împreună (în cadrul unui eveniment gigant, dedicat lui Constantin Brâncuși) și pot fi itinerate la toate Institutele Culturale Românești din străinătate.

Proiectele se pot încadra în strategia ICR și sunt de calitate, originale, de impact. De asemenea, oferă posibilitatea realizării unor parteneriate cu instituții din străinătate. Evenimentul de închidere a acestei serii va fi unul de amploare și se va desfășura în anul 2017.

1. Fotograful Brâncuși

Propunere:

– proiectul poate fi dezvoltat prin realizarea unui parteneriat cu Centre Pompidou sau prin alipirea unei expoziții despre ansamblul sculptural de la Târgu Jiu

2. Fotografii originale ale operelor brâncușiene din anii '50

– deținătorul fotografiilor este Colegiul Pontifical Pio Romeno

3. Muchii infinite: Brâncuși și posteritatea sa

Propunere:

– realizarea unor interviuri cu artiști despre personalitatea lui Constantin Brâncuși și proiectarea acestora în cadrul expoziției

4. Realizarea unui film despre Constantin Brâncuși în colaborare cu echipele unor cotidiene din diverse țări. Echipa va fi formată din cameraman, jurnalist și fotograf. Vor fi vizate, în special, operele din România ale lui Constantin Brâncuşi.

Proiectul poate fi realizat în perioada 2016–2018.

Propunere:

– realizarea unui site interactiv dedicat lui Constantin Brâncuși și a unei pagini de pe o reţea de socializare unde să fie postate toate filmele realizate.

– încheierea unui parteneriat cu o televiziune din România și cu unele din străinătate pentru difuzarea acestor filme. 

5. Realizarea filmului Aleea Eroilor din Târgu Jiu: Conștiința întregului (sau Capodopera ce se lasă redescoperită), în parteneriat cu Ministerul Culturii și Banca Națională.

Propunere: filmul va prezenta opinii şi comentarii ale unor reputaţi analişti străini ai operei brâncuşiene

6. Realizarea unui film despre întregul creației brâncușiene, menit să pună în lumină sensurile ei profunde potrivit perspectivei endogen-antropologice asupra operei lui Brâncuși (scenariu: Matei Stârcea Crăciun), întregit cu prezentarea lucrărilor lui Paul Neagu şi reeditarea studiilor lui Matei Stârcea Crăciun despre marii artişti Brâncuși și Paul Neagu.


III Tema: Tezaurul etno-folcloric

Argument: Tema este una foarte ofertantă și permite organizarea unor evenimente de amploare, care pot fi organizate atât în piețe, spații alternative cât și în muzee. Unele dintre expoziții sunt inedite și se preconizează a fi de impact în diverse capitale ale lumii (exemple: Arborii Bătrâni (Copaci istorici din România), Între două lumi: cum trăiesc și muncesc emigranții români, etc.)

Proiectele se pot încadra în strategia ICR și sunt de calitate, originale. De asemenea, se pot dezvolta până în 2019 (Europalia) și oferă posibilitatea realizării unor parteneriate cu instituții din străinătate.

1.Continuarea şi dezvoltarea proiectului: Ziua Universală a IEI (parteneriat cu La Blouse Roumaine - Galateca)

2.Expoziția Prelucrări moderne ale costumului tradițional românesc

Propunere:

– expoziția poate fi însoțită de o defilare de modă (cu elemente din costumul popular) și de o prezentare a costumelor tradiționale din diverse zone ale României.

3.Expoziție de covoare și costume tradiționale

Propuneri:

– evenimentul poate avea loc în aer liber

– pentru „Europalia“, proiectul poate fi dezvoltat prin adăugarea unor evenimente precum: ateliere culinare, prezentări ale instrumentelor muzicale tradiționale și concerte ale unor rapsozi.   

4.Expoziție foto-video Arborii Bătrâni (Copaci istorici din România) de Florin Ghenade

5.DVD-ul „Vedere de la țară" – localități rurale unice în lume

6.Sunetul Maramureșului (DPI). Proiectul se va derula până în 2019.

Proiectul este demarat deja (există câteva materiale filmate, înregistrate, și un scurtmetraj intitulat Țapinarii) și sunt încheiate câteva parteneriate internaționale cu instituții importante din mai multe țări din Europa. Evenimentul presupune promovarea națională și internațională a specificului maramureșean prin intermediul unui limbaj modern și accesibil mai multor categorii de public. 

7.Între două lumi: cum trăiesc și muncesc emigranții români

Propuneri:

– realizarea unor scurte interviuri cu români aflați în diferite colțuri ale lumii și proiectarea în cadrul expoziției

– expoziția poate fi adaptată mai multor țări unde lucrează și locuiesc români

– realizarea unei pagini pe una dintre rețelele de socializare pe care să fie postate filmele realizate, fotografii din expoziție și declarații ale românilor din diverse locuri ale globului

– organizarea unui concurs on-line cu obiecte/ lucruri care le vorbesc/ amintesc de România


IV Tema: Interculturalitate în teritoriul românesc

1.Expoziția Artiști români în tradiția sașilor: „De la patrimoniul medieval săsesc la peisajele sibiene ale Julianei Fabritius"

2.Expoziția Bucureștiul evreiesc și atelierul Arta culinară a evreilor din România

3.Prietenii lui George Enescu: Béla Bartók: serie de concerte cu un repertoriu format din compoziții semnate de George Enescu și de Béla Bartók

4.Expoziție de costume populare ale romilor, maghiarilor, secuilor și ucrainenilor din România

5.Conferința internațională: Comunitățile din România


V Tema: IHRA – Holocaust

1.  IHRA – Holocaust   2016–2017

Pentru a ajunge la un public cât mai larg, ideal ar fi ca expoziția să aibă loc la un muzeu/ spațiu, și nu la sediul ICR:

– Expoziție stradală

– Proiecția filmului Train de vie

– Invitarea unui spectacol al Teatrului Evreiesc de Stat și al Teatrului de Stat din Oradea

– Conferință și expoziția „75 de ani de la pogromurile de la Iași și București, din 1940"

– Dezbatere despre fenomenul Holocaustului în România și deportările din 1943 și proiecția filmului Le beau danger, dedicat lui Norman Manea 

– Proiecția filmului AliyahDada, regia Oana Giurgiu

– Itinerarea expoziției Bucureștiul evreiesc

– Proiecția filmului Moștenirea lui Goldfaden, regia Radu Gabrea

– Concert de muzică contemporană cu lucrări de Anatol Vieru, Miriam Marbé, Paul Constantinescu, Ludovic Feldman

– Expoziție Isidore Isou

– Prezentarea spectacolului inter@FAŢA, conceput de Alexandru Berceanu

– Prezentarea spectacolului Clear History, regia Nicoleta Esinencu


VI Tema: România inovatoare – savanți și inventatori iluștri

1. Traian Vuia, Henri Coandă, Gogu Constantinescu, Elie Carafoli – pionieri și mari inventatori ai aeronauticii


VII Tema: „România secolului XX – o viziune a modernității"

Argument: Expoziția propusă este de mare amploare și îngăduie o perspectivă de ansamblu  asupra valorilor artei vizuale românești recente. Segmente semnificative din această expoziție-cadru vor fi desprinse pentru organizarea altor două expoziții:

1. 100 de ani de artă contemporană în România – expoziția centrală a Bienalei de la Veneția

2. Artiști vizuali români consacrați în varii spații culturale, dincolo de granițele României (reprezentanțele ICR vor identifica personalitățile ce vor fi propuse pentru alcătuirea expoziției)


VIII Tema: Avangarda literară și artistică românească

1. Mari artiști avangardiști de origine română în America și Europa

2. Aniversarea centenarului Dadaismului: Expoziţii, manifestări, conferinţe, menite să pună în valoare contribuţia lui Tristan Tzara, a lui Marcel Iancu, şi nu numai, la naşterea mișcării Dada, în 1916 (Cabaretul Voltaire, din Zurich)

– o primă expoziţie dedicată lui Tristan Tzara şi dadaismului este organizată la Muzeul de artă modernă şi contemporană de la Strasbourg (în perioada 24 septembrie 2015–17 ianuarie 2016), cu susţinerea Institutului Cultural Român

3.Teatrul şi dadaismul: două turnee teatrale

– cu spectacolul „Tzara şi Lenin jucând şah" al Teatrului Bulandra, pe un text de Matei Vişniec

– un spectacol al Teatrului Nottara după texte de Tristan Tzara, scenariu şi regia Ilinca Stihi

Propuneri:

1. Organizarea de expoziții, colocvii, proiecții și prezentarea unui spectacol de teatru

2. Avangarda românească în poezie

3. Suprarealiștii din România

 

2017

I Tema: Centenarul Marelui Război Mondial

1. Marele Război – orașele Armistițiului, 2017-2018

– rețeaua orașelor – sedii ale semnării armistițiului

– propunerea este venită din partea Museo Storico Italiano della Guerra din Rovereto și Universitatea din Padova

– orașe participante: Salonic, Padova, Compiegne

– expoziție itinerantă, conferințe internaționale

Argument: Proiectul este important pentru că este vorba despre un parteneriat internațional, iar evenimentul este unul de amploare. Proiectul nu va fi itinerat, dar i se pot adăuga și alte evenimente conexe.

2. Expoziție: Arhitectură și Regalitate. 150 de ani de dinastie regală în România

Argument: Evenimentele având ca temă Regalitatea vor fi de impact în special în țările în care există monarhie. În aceste țări, proiectul va avea și o componentă diplomatică și va aduce un număr mare de vizitatori. De asemenea, evenimentul s-ar putea bucura și de prezența unora dintre Altețele Regale.

Se poate încadra în strategia ICR și este de calitate, original, de impact. În același timp, presupune realizarea unor parteneriate cu instituții din străinătate.

Propuneri:

– proiecția de filme cu palatele regale din România și a declarațiilor făcute special pentru eveniment de Casa Regală

– expoziție de fotografie Peleș și Pelișor

3. Comoara de la Muzeul Peleș – Arta decorativă a lui Gustav Klimt, 2017–2018

Argument: Având în vedere notorietatea lui Gustav Klimt, proiectul este unul de impact și poate fi itinerat în mai multe țări. De asemenea, există posibilitatea de a realiza parteneriate cu instituții internaționale de prestigiu.

Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este de calitate, original.

Propunere:

– realizarea unui parteneriat cu muzee care dețin lucrări ale lui Klimt și itinerarea, în 2018, a mai multor expoziții


II Mari români: Constantin Brâncuși (140 de ani de la naștere)

1. Eveniment multimedia de recompunere a Coloanei Infinitului – Peter Greenaway

– conferință Brâncuși – Walking from Bucharest to Paris susținută de Peter Greenaway

Argument: Acest eveniment va fi un fel de încununare a evenimentelor din 2016 și va fi cel mai important din seria celor organizate. Prezența lui Peter Greenaway în cadrul mai multor conferințe internaționale va aduce un plus de vizibilitate și de consistență proiectului.

Proiectul se va încadra în strategia Institutului Cultural Român în măsura în care se va dovedi  a fi un demers consistent, original, de impact, care să determine şi parteneriate cu instituţii din străinătate.

Propunere:

 organizarea premierei internaționale a filmului despre Constantin Brâncuși la care lucrează Peter Greenaway


III Tema: Tezaurul etno-folcloric

Argument: Tema este una foarte ofertantă și permite organizarea unor evenimente de amploare care pot fi organizate atât în piețe, spații alternative, cât și în muzee.

Proiectele se pot încadra în strategia ICR și sunt de calitate, de impact, originale. De asemenea, se pot dezvolta până în 2019 („Europalia“) și presupun realizarea unor parteneriate cu instituții din străinătate.

1.De la construcțiile țărănești și ctitoriile domnești la arhitectura micului Paris, 2016–2019

a. Expoziția Brâncoveanu 300. Tradiția continuă

b. Expoziția Imagini din Bucureștiul evreiesc

c. Expoziția dedicată arhitecturii și tradițiilor maramureșene

d. Arhitectura micului Paris, arhitecți celebri ai modernismului și avangardei, Bucureștiul dispărut

e. Arhitectura regală

Propunere:

– evenimentele pot fi prezentate și în cadrul Festivalului „Europalia“

2. Expoziție de fotografie: Mănăstiri incluse în Patrimoniul Unesco

– organizată pe zone geografice (Oltenia, Muntenia, Transilvania)

Propunere:

– organizarea unei expoziții care să reunească obiecte religioase vechi, din diferite locuri ale tării, sau itinerarea expoziției de artă sacră veche și de patrimoniu religios construit

– proiectarea unor filme cu imagini realizate la câteva dintre cele mai importante mănăstiri din România

– concerte de muzică bizantină

– prelegeri despre mănăstirile din România

3. Tehnici ale olăritului din Horezu și Horezu – capitala ceramicii românești

– ateliere tematice, expunere de piese de ceramică, instalații audio-video cu prezentarea procesului în sine

– expoziție de ceramică tradițională și ateliere

– spectacol folcloric

– eveniment de turism cu prezentarea zonei Vâlcea – Horezu


IV Tema: Aurul daco-romanilor

Precizare: aceste evenimente vor putea fi organizate doar în eventualitatea implicării unor instituții de prestigiu din România, precum Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Banca Națională Română și Muzeul Naţional de Istorie

1. Expoziția „Podoabe romane în tezaurul arheologic al României"

2. Expoziția „Civilizații antice în România în context european", 2017–2018


V Tema: „România secolului XX – o viziune a modernității"

Argument: Cele două expoziții propuse sunt de impact și prezintă o parte importantă a picturii românești recente. Expozițiile ar trebui însoțite de lucrări ale unor artiști români reprezentativi pentru România și de lucrări de pictură și sculptură din diverse perioade. Ideal ar fi ca expozițiile să fie organizate în câteva dintre cele mai importante muzee sau spații expoziționale din lume.

Proiectele se pot încadra în strategia ICR și sunt de calitate. De asemenea, se pot realiza parteneriate cu instituții din străinătate.

1. Școli românești de pictură

Propuneri:

– Școala de pictură de la Cluj

– Tabăra de creație de la Balcic

–Şcoala de la Baia Mare

–Școala de pictură din Timișoara

– organizarea unor școli de vară cu artiști români cunoscuți în străinătate

2. Figurativul în arta contemporană românească de după 2000


VI Tema: Turnee anuale

1. Turneu european al celor mai prestigioase orchestre din România (Orchestra Națională de Tineret, Orchestra Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra de cameră SoNoRo.)

Argument: Ideea este preluată de la ICR Lisabona și adaptată unui proiect național. Susținerea unor concerte în România și în străinătate, având invitați soliști și dirijori străini de prestigiu, va aduce un plus de imagine atât orchestrelor menționate, cât și României. Punctul maxim al turneului va fi anul 2019, la Festivalul „Europalia“. De asemenea, o parte dintre concerte pot avea loc și în cadrul Festivalului Internațional George Enescu sau în parteneriat cu acesta. Aceasta ar putea fi, pe viitor, implicarea ICR în cadrul Festivalului.

Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este de calitate, original, de impact. De asemenea, se poate dezvolta în perioada 2016–2019 și presupune realizarea unor parteneriate cu instituții din străinătate.

Propunere:

– proiectul poate avea și o componentă națională: invitarea în concerte în România a unor dirijori și soliști străini, la schimb cu invitarea în țările respective a unor importanți dirijori și soliști români.

– organizarea în cadrul Festivalului Internațional George Enescu a unui concurs de dirijat „George Georgescu" și acordarea premiului de către ICR (în 2017, se împlinesc 130 de ani de la nașterea marelui dirijor). Organizarea acestui concurs ar reprezenta implicit mărturia recunoștinței publice pentru implicarea activă a maestrului George Georgescu în realizarea primelor ediții ale Festivalului.

 

2018

I Tema: Centenarul Marelui Război Mondial și Centenarul Marii Uniri

1. Expoziție foto: Paradoxul Marelui Război – Prietenia

– Casa Regală și colecțiile Mihai Oroveanu și Agerpres

Argument:

Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este de calitate, original, de impact. Fiind vorba despre o colecție care aparține Agerpres, evenimentul va putea beneficia și de promovarea pe această agenție de presă. De asemenea, proiectul presupune realizarea unor parteneriate cu instituții din străinătate.

2. Expoziție: Contribuția monarhiei la Unirea din 1918

– piese aflate în colecția Tezaurul istoric a Muzeului National de Istorie: Coroanele Regilor Carol I și Ferdinand I, ale Reginelor Elisabeta și Maria, sceptrul Regelui Ferdinand I, bijuterii aparținând Familiei Regale, documente ale Marii Uniri

Argument:

Pentru o mai bună vizibilitate, este indicat ca expoziția să aibă loc în muzee, galerii sau în alte spații dedicate evenimentelor culturale.

Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este de calitate, original, de impact. De asemenea, presupune realizarea unor parteneriate cu instituții din străinătate.

3. România și Regalitatea  

– conferință dedicată istoriei regalității din România

– expoziție de fotografie, veșminte și costume populare care au aparținut Reginei Maria

– arhitectura regală: Peleș și Pelișor

– familia regală și evenimentele majore din istoria României

– expoziția comemorativă Carol I 

Argument:

Evenimentul este unul de impact, complex și se va adresa unui public larg. Pentru o mai bună vizibilitate, este indicat ca expozițiile să aibă loc în muzee, galerii sau în alte spații dedicate evenimentelor culturale, și nu la sediile ICR.

Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este original. De asemenea, presupune realizarea unor parteneriate cu instituții din străinătate.

Propunere:

Realizarea unor materiale despre Casa Regală din România, scurte interviuri cu membrii Casei Regale și difuzarea acestora în cadrul evenimentelor


II Tema: Programul Franco-Român – 2018

Argument:

Programul va pune în evidență prin expoziții de anvergură, conferințe, sesiuni științifice, turnee teatrale, spectacole, concerte, afinitățile spirituale și artistice ale culturilor română și franceză, valorile și personalitățile comune (Constantin Brâncuși, George Enescu, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Henri Coandă...), dialogul neîntrerupt, început încă din secolul XIX, între artiști, scriitori, oameni de știință.

În 2016–2017, vor avea loc expoziții pregătitoare, turnee, participări românești la festivaluri și târguri de carte în Franța, menite să se constituie în avanpremiere ale marilor evenimente din 2018. Din această perspectivă trebuie apreciate și valorizate programe naționale și de suport înscrise deja în Strategie sub egida altor teme: Paradoxul marelui Război – Prietenia, expozițiile și filmele documentare consacrate lui Constantin Brâncuși, participarea românească la Festivalul de teatru de la Avignon sau la Târgul de carte de la Paris.

În 2018 sunt programate:

1. O sesiune comună a Institutului Francez cu Academia Română, consacrată savanților și inventatorilor afirmați în ambele țări

2. O manifestare de anvergură care va începe din Atelierul lui Brâncuși, va continua cu o expoziţie reprezentativă în Centrul Cultural „Georges Pompidou", pentru ca mai apoi să fie întregită cu un spectacol stradal în Place Beaubourg.

3. Paradoxul Marelui Război – Prietenia: o expoziţie de fotografii (din colecţiile Mihai Oroveanu şi Agerpres) menită să ilustreze prietenia în vremea Primului Război Mondial dintre oştenii francezi sub comanda Generalului Berthelot (numit consilier militar al Regelui Ferdinand) şi oștenii români – la Galeria națională „Jeu de Paume" din Grădinile Tuilleries

4. O expoziţie reeditată şi îmbogăţită în fiecare an (2016, 2017, 2018), dedicată artiștilor români stabiliți în Franța (sub genericul: Postmodernitatea franco-română)

5. O expoziție consacrată relațiilor franco-române pentru realizarea Marii Uniri și a Păcii de la Paris (2019)

6. Săptămâna filmului românesc la Nisa, ediția a VI-a (ediția I, inaugurală, s-a desfășurat în 2013)

Între Proiectele-suport la Programul Franco-Român se pot deja menționa:

– publicarea de cărți și albume: un Ghid al Parisului românesc (redactat de Marcela Feraru), o carte dedicată marilor personalități românești în cultura franceză (redactată de prof.univ. Marina Ionescu-Mureșanu)

– ciclul de conferințe menite să evidențieze documentele diplomatice relevante pentru cele două țări


III Tema: Aurul daco-romanilor

Precizare: primele două evenimente vor putea fi organizate doar în eventualitatea implicării unor instituții de prestigiu din România, precum Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Banca Națională Română și Muzeul de Istorie.

1. Aurul și argintul antic al României în marile muzee ale lumii

2. Expoziție de bijuterii și artefacte daco-romane în marile muzee ale lumii

3. Expoziție de design vestimentar și bijuterie contemporană inspirată de artefactele daco-romane


IV Tema: O panoramă a tuturor artelor

„Artă, cultură și spiritualitate românească – 80 de zile în jurul pământului"

Argument: Proiectul se poate încadra în strategia ICR și este original. Evenimentul va fi de impact dacă vor fi organizate și evenimente conexe. De asemenea, proiectul presupune realizarea unor parteneriate cu instituții din străinătate.

Propuneri:

– realizarea unui site în mai multe limbi, cu materialele selectate pentru DVD

– organizarea unor evenimente conexe (exemplu: evenimente multimedia cu materialul de pe DVD, itinerarea unei expoziții, proiectarea unor filme etc.)

– alegerea cu atenție a orașelor și a locurilor unde se vor desfășura evenimentele

– poate că ar fi indicat ca DVD-ul să aibă, în special, o componentă vizuală (arte vizuale, arhitectură, filme, spectacole filmate, concerte etc.), și mai puțin una scrisă


2016–2019

I Tema: Prezențe românești la târguri de carte

1. Târgul Internațional de Carte de la Londra, 2016 – ediție dedicată lui Mircea Eliade

2. România – țară invitată la Târgul Internațional de Carte de la Londra, 2019

Propuneri:

– promovare consistentă în mediul on-line şi în reţele de socializare

3. Târgul de carte de la Paris

Propunere:

– fiecare ediție poate fi dedicată unui scriitor (Emil Cioran în 2016, Mircea Eliade în 2017)

– amenajarea spațiilor și organizarea evenimentelor conexe în funcție de autorul ales

4. Salonul Internațional de Carte de la Torino

Propuneri:

– fiecare ediție poate fi consacrată unui scriitor român cunoscut în mediul literar italian

– colocvii dedicate traducătorilor

5. BookExpo America

Propunere:

– ediția din 2016 poate fi dedicată lui Norman Manea – 80 de ani de la naștere

6. Editura ICR – prezența la târgurile de carte din România

Propuneri:

– albume suport pentru expozițiile internaționale

– publicarea unor DVD-uri cu mănăstirile din Bucovina, imagini din București, prezentarea operelor unor artiști etc.

7. Demersuri concertate în vederea identificării unui parteneriat public-privat menit să asigure invitarea specială a României la Târgul de Carte de la Frankfurt (2018)


II Tema: Promovarea imaginii României

1. Campanii publicitare pe mijloacele de transport (ex. Trenul galben din Lisabona) cu personalități ale culturii române cunoscute în țările respective, iar România astfel revelată (2018) – campanie mediatică ce valorifică puncte de inflexiune ale tradițiilor româno-britanice/ franceze/ italiene etc.

2. Concurs „România în Wikipedia"

Concurs de promovare a României în enciclopedia liberă Wikipedia, care presupune completarea de către concurenți a fondului de texte despre creativitatea română prin dezvoltarea articolelor referitoare la cultura română de pe Wikipedia.

Propunere:

– premiile ar trebui sa fie mai consistente (exemple: pentru străini, participarea la Școala de vară de la Brașov, pentru români, o lună de rezidență la una dintre reprezentanțele ICR)

– formarea unui juriu de profesioniști

3. Concurs de proiecte de promovare pentru Proiectele Naționale

Propuneri:

– proiectele pot fi promovate și prin intermediul altor evenimente

– promovare neconvențională gândită pe categorii de public

*Unele dintre programele naționale pot avea vernisajul/ premiera în orașul din România care va fi ales Capitală Culturală Europeană sau în cadrul unui eveniment important (Festivalul National de Teatru, TIFF etc.) cu care ICR-ul are parteneriat, pentru ca apoi să fie itinerate de către toate Institutele Culturale Românești din Străinătate


EXEMPLE de PROIECTE-SUPORT (2016–2019)

 

I Tema: Primul Război Mondial

1. Omagiul lui Brâncuși pentru eroii Primului Război Mondial: fotografii în format mare pe gardul Ambasadei Române la Paris

2. Armata română în Primul Război Mondial: uniforme și echipament militar de pe frontul de est (2017)

3. Expoziție de grafică dedicată Primului Război Mondial

4. Panorama filmului românesc 1918–2018

– retrospectiva filmelor românești premiate la Cannes, Berlin, medalioane ale regizorilor români

II Tema: Tezaurul etno-folcloric

1. Tradiții etno-culturale din România

2. Expoziție și activități cu tema costume populare din România

3. Festivalul iei

4. Expoziția Icoana pe sticlă transilvăneană

III Tema: Mari români - aniversări

1. Campanie on-line dedicată lui Emil Cioran

2. Mircea Eliade – serie de conferințe și proiecții de filme

3. Eugen Ionescu și teatrul absurdului

4. George Enescu în interpretarea formației Imago Mundi – „Isvor. George Enescu – Rapsodiile Române, muzică tradițională și folclor urban". Proiecții video care pun în valoare moștenirea istorică prin intervenții contemporane.

5. George Georgescu – 130 de ani de la naștere

6. Dinu Lipatti – 100 de ani de la naștere

7. Dosar de nominalizare pentru Registrul Memory of the World

Propunere:

– turneu de promovare a muzicii lui Dimitrie Cantemir. Invitați: Jordi Savall, formația Anton Pann, Imago Mundi

IV Tema: Sulina – ultimul port dunărean

– Portul Sulina, ultimul port dunărean

V Tema: O panoramă a tuturor artelor (arhitectura)

1. Ateneul Român și fresca lui Costin Petrescu

Propuneri:

– eveniment multimedia cu interiorul Ateneului Român + CD interactiv cu prezentarea clădirii și a istoriei Ateneului

– alipirea unei expoziții dedicate clădirilor emblematice din București/ România

2. Bucharest 25 Plus – Arhitectura românească din ultimii 25 de ani

VI Tema: Turnee internaționale

1. Jazz for Two – dialog între muzicieni din România și din alte țări

VII Tema: Evenimente cinematografice

1. Noul val al filmului românesc și succese internaționale de după 1945

VIII Tema: Bienale, festivaluri, evenimente internaționale de anvergură

1. Bienala de Arhitectură şi Bienala de Artă de la Veneția

2. Bienala de artă contemporană de la Praga

3. Cvadrienala de scenografie de la Praga

4. Edinburgh Internațional Festival – comisionarea unui spectacol montat de unul dintre cei mai mari regizori români ai momentului

6. Festivalul de Teatru de la Avignon

7. Festivalul de Teatru de la Gdansk

8. Reprezentanțele ICR devin agenții de promovare permanentă a marilor evenimente reprezentative ce se desfășoară în România

 

Proiecte permanente

1. Festivalul filmului românesc

2. Zilele culturii române

3. Proiecte în parteneriat cu La Blouse Roumaine (Măiastra – Galateca), în fiecare an la 24 iunie

4. Ateliere de traducere

5. Târguri și ateliere meșteșugărești

Pentru 2016, s-au configurat deja unele dintre Proiectele-Suport

1. Avangarda școlii de compoziție românești (Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Tiberiu Olah, Miriam Marbé, Liviu Glodeanu, Pascal Bentoiu, Mihai Mitrea Celariu, Horaţiu Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu, Octavian Nemescu)

2. Reconștientizarea valorilor originale din comunitățile din preajma granițelor românești

3. Medalioane ale regizorilor români de film

4. Filmul documentar românesc – începuturi și tendințe

5. Regizori și scenografi de teatru români care au marcat istoria spectacolului în România și în lume

6. Montarea unui spectacol al unui autor român într-un teatru din străinătate

7. Jurnale interbelice – Jeni Acterian și Mihail Sebastian

8. România inovatoare – savanți și inventatori iluștri (2 formule enciclopedic-informative lansate on-line și tipărite)

9. Relații științifice româno-europene

10. Mari nume ale artei postmoderne românești

11. Tradiții etno-culturale din România

12. Mari scriitori, academicieni, oameni de știință adoptați de marile culturi ale lumii

13. Reformularea și reactivarea site-ului central și ale reprezentanțelor, cât și prezența activă în rețelele de socializare.

14. Inițierea unei platforme on-line pentru promovarea și distribuirea literaturii și muzicii românești, asociată spațiilor dedicate culturii române din marile librării ale Occidentului, proiect realizat în colaborare cu asociațiile de editori și ministerele Educației și Cercetării și Culturii.


Mențiunea finală

La toate aceste propuneri se vor adăuga cele cuprinse în Proiectele Guvernamentale pentru Centenarul Marii Uniri și Centenarul Încheierii Primului Război Mondial, la care ICR este sau va fi partener.  


Strategia multianuală a ICR pentru perioada 2016-2019