Provocări istorice și proiecte strategice pentru imaginea României în perioada 2016 - 2019

Citind cu multă atenție și înțelegere proiectul Programului național al manifestărilor prijeluite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, și fără a nega nimic din ceea ce a fost deja gândit și preconizat, considerăm de datoria noastră de profesioniști și cetățeni să vă propunem, în domeniul cultural, o conexare obligatorie între evenimentele istorice pe care le vom sărbători în anii 2018-2019.
În opinia actuală a Institutului Cultural Român, marile evenimente pe care istoria veche sau mai nouă ni le lansează drept serioase provocări pentru reîntregirea imaginii României în Europa și în lume, și anume Centenarul Marelui Război (1914 – 1919), Centenarul României Moderne (Marea Unire de la 1 Decembrie 1918) și Președinția românească a UE (2019), trebuie să ne conducă pe noi și să conducă marile instituții centrale implicate la construirea unui ambițios program ce trebuie să-și atingă punctul maxim în 2018 – 2019, dar să se desfășoare pe parcursul a patru ani (2016 – 2017 – 2018 – 2019).

Noi credem și susținem că acest program trebuie să se constituie în tot atâtea manifestări și în interiorul țării, dar ele trebuie itinerate în marile capitale europene și ale lumii, model de strategie multianuală pe care l-am anunțat încă de la numirea mea.

Înainte de a enumera marile teme pe care le propunem în toate domeniile de creativitate trecută, prezentă și, de ce nu, viitoare, vă anunțăm că această strategie, la rândul ei creativă, va trebui să fie urmată în spiritul activității deja tradiționale pentru reprezentanțele noastre din străinătate, de acțiuni și inițiative ale acestora ce pot să devină necesara completare și suport pentru marile proiecte.

Așteptând cu încredere opinia Președinției României, a Primului Ministru, a Guvernului României și a Senatului (evenimentele ieșind din tiparul subordonării stricte a ICR) pentru a putea formula și analiza strategia, vă supunem atenției următoarele proiecte:

A. Proiecte expoziționale1 – Aurul daco-romanilor (în coordonarea Muzeului de Istorie al României, cu sprijinul Ministerului Culturii) în turneu expozițional cel puțin prin marile muzee europene.
2 – Valoarea semnificativă a tezaurului etno-folcloric de pe teritoriul atât istoric, cât și actual al României (în colaborare cu Ministerul Culturii și în coordonarea unuia dintre marile muzee dedicate: Muzeul Satului, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Astra, și sub bagheta Academicianului Sabina Ispas). Acest proiect expozițional va fi însoțit de momente relevante cu interpreți de valoare recunoscută din folclorul muzical, sub coordonarea Profesorului Universitar Dr. Speranța Rădulescu.
3 – Culturi străvechi pe teritoriul românesc (de la Civilizația Cucuteni la primele secole după Christos). Împreună cu Ministerul Culturii și cu marile muzee de istorie și arheologie (Coordonator Profesor Doctor Ioan Opriș).
4 – Brâncoveanu - prima mare sinteză culturală între Orient și Occident din Europa Centrală (în coordonarea Academician Răzvan Theodorescu și Profesor Universitar Arhitect Augustin Ioan). Propunem ca acest proiect să fie însoțit de o expoziție semnificativă din opera artistului postmodern Ștefan Râmniceanu, continuator contemporan al spiritului brâncovenesc. În acest caz, proiectul ar putea fi extins sub denumirea „Arc peste timp – de la stilul brâncovenesc la postmodernitatea lui Ștefan Râmniceanu“.
5 – O panoramă a tuturor artelor (arhitectură, arte plastice ș.a.) sub genericul „România secolului XX – o viziune a modernității“ (între postimpresionism și avangardă) sub îndrumarea doamnelor Ruxandra Garofeanu și Doina Păuleanu și a domnului Arhitect Șerban Sturdza și în colaborare cu Ministerul Culturii și cu marile muzee naționale și județene. Titlul propus: „De la Gheorghe Petrașcu la Horia Creangă și Adrian Ghenie“. Va trebui ca proiectul să includă și numele mari ale creatorilor nevoiți a se exila.
6 – Prezențele românești la marile târguri de carte organizate de Ministerul Culturii sau de către ICR, cu sprijinul Asociației Editorilor, propunem să fie dedicate nu doar traducerilor la zi, și ele echilibrat repartizate între spații lingvistice și curente literare, ci să includă o panoramă reprezentativă a marii literaturi a secolului XX, reflectată în traduceri excepționale (în colaborare cu Academia Română).
7 – Mari savanți inventatori și inovatori români (1900 – 2015): „De la Motorul cu reacție al lui Coandă la descoperirea sângelui artificial“ (împreună cu Academia Română, Universitatea Politehnică București, „Babeș-Bolyai“ Cluj, „Alexandru Ioan Cuza“ Iași).
8 – Marile sacrificii și momente de glorie ale oștenilor români între 1914 – 1919 (fotografii, documente, arme și uniforme de epocă) în colaborare cu Ministerul Apărării, Casa Regală a României și Muzeul Militar Central, sub coordonarea Profesorului Universitar Adrian-Silvan Ionescu.
9 – Paradoxul Marelui Război – Prietenia (între combatanți și civili). Expoziție foto realizată cu ajutorul Casei Regale și al marilor colecții Mihai Oroveanu și Agerpres, sub coordonarea Profesorului Universitar Adrian-Silvan Ionescu.
10 – Documente diplomatice (Marele Război – înainte, în timp și pe durata tratativelor de pace), în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Casa Regală și Arhivele Naționale.
11 – Expoziția dedicată Marii Uniri (în spiritul gândirii istorice a regretatului Academician Florin Constantiniu și în colaborare cu Academia Română, Casa Regală și Muzeul Unirii din Alba-Iulia).

B. Evenimente muzicale1 – Turnee anuale ale celor mai reprezentative orchestre simfonice și camerale dedicate marilor compozitori români ai secolului XX, în exclusivitate și sub bagheta unor renumiți dirijori străini și români (în colaborare cu Ministerul Culturii și sub coordonarea lui Ioan Holender) și cu obligația de a include numele cu rezonanță din diaspora românească.
2 – Reluarea și realizarea de noi spectacole de operă și balet pe muzica marilor compozitori români ai secolului XX (în colaborare cu Ministerul Culturii). Citez ca exemple: „La piață“ de Mihail Jora și „Hamlet“ de Pascal Bentoiu.
3 – Concertele și spectacolele folclorice ce vor însoți expozițiile etno-folclorice sus-menționate.

C. Evenimente teatrale 1 – Turnee anuale ale marilor spectacole de teatru din toate genurile, cu texte ale marilor dramaturgi români ai secolului XX și în regii internaționale (Coordonatori: domnii Ion Caramitru și Constantin Chiriac), cu prioritate specială acordată regizorilor care au ales să devină vedete și pe alte meleaguri sau acelor mari creatori străini care au descoperit dramaturgia română.


D. Evenimente literare și conferințe pe teme istorice1 – Alături de prezența la marile târguri de carte, turnee de conferințe și lecturi din și despre literatura marcantă a secolului XX, o atenție deosebită va fi acordată marilor scriitori care au fost adoptați de marile culturi literar-filozofice ale lumii (de la Eliade, Cioran, Ionesco, Vintilă Horia etc. la D. Țepeneag). Recuperarea definitivă a lui Paul Goma. Coordonatori: Academicianul Eugen Simion și scriitorul Eugen Negrici.
2 – Conferințe speciale pe tema Marelui Război și a Marii Uniri (se va colabora cu marii istorici români: Academicienii Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, Alexandru Zub, dar și cu istorici străini sau români stabiliți în străinătate și asimilați de marile culturi occidentale: Keith Hitchins, Matei Cazacu).

E. Evenimente cinematografice 1 – În afara obișnuitelor festivaluri de film românesc sau a prezenței active a Noului Val de regizori de film artistic și documentar, propunem o panoramă a filmului românesc 1918 – 2018, cu sprijinul Ministerului Culturii, UCIN și al Cinematecii Române.

F. Evenimente multiple
1 - Prezența României culturale ca invitat de onoare la Festivalul Europalia 2019 (decizia autorităților române trebuie confirmată până la 20 septembrie 2015).
2 – Sulina – ultimul port dunărean al Europei.
• tabere de creație
• școală de perfecționare pentru învățământul universitar vocațional (în coordonarea marelui regizor și pedagog David Esrig (Germania) și în baza Programului european Dunărea și în parteneriat cu landul Bavaria.
3 – Dicționare și albume cu vocație istorică
• Dicționarul 100 mari inventatori români, ce urmează să apară la Editura ICR (Universitatea „Babeș Bolyai“, Universitatea „Al. I. Cuza Iași“, Universitatea Politehnică București, Muzeul Tehnicii).
• Dicționarul 100 de arhitecți români (în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“ și Fundația META). Cu mențiunea de a fi incluși și arhitecții de renume din diaspora română.
• Albumele de Hărți ale Dunării și Mării Negre (documente istorice cu semnificație deosebită).

După cerințele documentelor parteneriale deja semnate cu Franța, vă rugăm să țineți cont că locurile de desfășurare a acestor evenimente ce trebuie analizate în crescendo ar fi: muzeele naționale Luvru, Jacquemart-André, Palais du Trocadéro - Musée de l'Homme, galeriile din Jardin des Tuileries, Opera Garnier și Opera de la Bastille, Théâtre Comedie Française, Théâtre de la Ville, sălile de concert Pleyel, Châtelet etc.

Desigur, acest program este foarte ambițios, dar el nu reprezintă ambiția unei instituții, ci ar trebui, asumându-se costurile pe patru ani și eforturile umane, să devină ambiția noastră de Țară. Desigur, referința noastră programatică este doar de natură culturală. Statul român are datoria să se aplece și asupra altor domenii relevante.

Dacă vom izbuti să ducem la bun sfârșit acest proiect pentru țară, România își va recâștiga sau câștiga, în fine, locul meritat în Europa și în lume iar succesul Președinției UE 2019 va fi asigurat!

Principiul propunerii noastre rămâne neschimbat: România este aceeași după Marea Unire și după încheierea Marelui Război.

Cu articulată speranță,

Radu Boroianu
Președintele ICR