Nr. 3-4 (83-84)/2014

Numărul se deschide cu tradiţionalul Dialog cu bucovinenii. Interlocutorul prof. univ. dr. Ilie Luceac este, de această dată, tânărul interpret bucovinean de muzică populară Ilie Caraş.

Pentru Ucraina, anul 2014 a fost anul neliniştilor noastre. Morala minciunii şi a interesului a pus în primejdie nu numai societatea, ci şi integritatea teritorială a Ucrainei. Protejarea şi salvarea cetăţenilor ei sunt astăzi priorităţile interesului naţional. Ideea de interes naţional menţine intactă ideea de aderare la Uniunea Europeană în speranţa modernizării societăţii ucrainene.

În fiecare număr al revistei, Marin Gherman, doctor în ştiinţe politologice, oferă o analiză a stării politice şi sociale din Ucraina reflectată în presa de limbă ucraineană şi română. O astfel de monitorizare a publicaţiilor ucrainene înglobează cele mai importante evenimente desfăşurate în fiecare trimestru al anului în curs. În materialul Ucraina: reforme galopante în vreme de război este expus noul plan politic, care a uimit prin „optimismul lui Petro Poroşenco“. Capitolele ce urmează analizează situaţia internă şi externă a ţării: Integrarea europeană şi integrarea regională, „Sfârşitul“ separatiştilor, Donbas: armistiţiu pe hârtie, Evenimentele din Ucraina şi reacţia comunităţii internaţionale, Sancţiunile Kievului împotriva Rusiei, În căutarea unor noi parteneri comerciali, Scrutinul parlamentar anticipat, Lupta pentru o nouă configuraţie geopolitică. Rubrica Bucovina – procese istorice şi sociale continuă seria de materiale dedicate învăţământului (conf. univ dr. Ligia-Maria Fodor), unor date statistice referitoare la populaţia germană din Bucovina (conf. univ. dr. Florin Pintescu) şi altele.

Revista mai cuprinde poeziile tinerilor cernăuţeni Doina Bojescu, Grigore Gherman, Dumitru Mintencu, Gheorghe Ungureanu şi Vitalie Zâgrea. Isabel Vintilă de la Suceava ne oferă un fragment de proză, Păsărarul, iar traducătorul Mircea Lutic fragmente din romanul Apocalipsa al bucovinencei Maria Matios, scriitoare de limbă ucraineană, şi din romanul lui Cinghiz Aitmatov, Eşafodul (Lupoaica).

Rubrica Cronica limbii începe cu Apelul Societăţii scriitorilor români din Cernăuţi în care se menţionează: „Actuala situaţie tragică din Ucraina necesită unirea tuturor forţelor democratice, debarasarea de calapoadele regimului totalitar care, din păcate, a fost reanimat într-o oarecare măsură de fosta conducere a ţării. De aceea optăm pentru instaurarea unor norme europene, moderne, atât în relaţiile dintre cetăţenii statului ucrainean, cât şi dintre toate ţările de pe glob. Şi în legătură cu aceasta ne adresăm tuturor oamenilor de bună credinţă, comunităţii româneşti din regiune şi din Ucraina cu rugămintea de a demonstra unitate, de a da dovadă de demnitate, dragoste pentru limba maternă şi cultura naţională, toleranţă în viaţa de zi cu zi, respect faţă de cultura altor popoare din Bucovina şi din întreaga ţară“. La aceeaşi rubrică, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu (Universitatea „Ştefan cel Mare din Suceava), în materialul De la „idealul de limbă” la realitatea limbii susţine, urmând principiul savantului Eugeniu Coşeriu, că „tot ce se întâmplă în limbile noastre este în directă legătură cu nevoile de comunicare, aflate, şi ele, într-o sincronie dinamică“.

Informaţii utile prezintă și colaboratorul ştiinţific al Institutului „Bucovina“ al Academiei Române şi secretar de redacţie al periodicului Analele Bucovinei despre întemeierea şi evoluţia acestei importante instituţii ştiinţifice, proiect susţinut de acad. Vladimir Trebici şi acad. Radu Grigorovici.

Printre materialele de la rubrica Teorie, critică şi istorie literară se numără Reprezentanţi ai onirismului (Alexandru Ovidiu Vintilă); Vasile Alecsandri şi Asociaţiunea „Astra” (Lucian Giura); Evoluţia eroului revoluţionar în scrierile lui Gellu Naum (Isabel Vintilă); Cultura populară – temei al unităţii spirituale româneşti (Ilie Moise).