Nr. 1 (85)/2015

Evenimentele din Ucraina, care se desfăşoară sub privirile îngrijorate ale întregii lumi şi care vizează integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea ţării, pot avea consecinţe grave, în primul rând, pentru ţările din sud-estul european. Anul 2015 a început cu ştiri din ce în ce mai alarmante. O nouă mobilizare a creat o stare încordată în rândul populaţiei. Monitorizarea presei ucrainene şi a celei cernăuţene, care cuprinde perioada 1 decembrie 2014 – 1 februarie 2015, prezintă tragismul situaţiei şi starea de alertă creată în condiţiile unui război nedeclarat. Ucraina a devenit o „zonă a instabilităţii sociale şi politice”. Politologul cernăuţean, dr. Marin Gherman, califică evenimentele din estul Ucrainei ca o pledoarie a Kremlinului pentru refacerea lumii ruse. Noua doctrină militară rusă, anunţată la finele anului 2014, este motivată de existenţa unei noi situaţii geopolitice. România şi întreaga Europă de Est, prin prezenţa în zonă a blocului NATO, este declarată ca fiind o ameninţare a securităţii Rusiei.

O problemă acută o constituie şi situaţia în interiorul CSI, care a devenit ineficientă şi periculoasă. Se constată un posibil sfârşit al Uniunii Euroasiatice (Rusia, Belarus, Armenia şi Kazahstanul). Politica şocului fără terapie a guvernului Iaţeniuk provoacă un nou val de nemulţumiri. Cetăţenii ucraineni nu sunt de acord cu politica bugetară şi fiscală. Mobilizările în armata ucraineană creează, de asemena, nemulţumiri care devin tot mai pronunţate. Perspectivele economice sunt legate de speranţele instituirii unei colaborări eficiente între România şi Ucraina, reorientarea celei din urmă spre piaţa europeană.

La rubrica Eminesciana-2015, prof. univ. dr. Ilie Luceac semnează materialul Documente noi cu privire la mormântul lui Aron Pumnul în care, în baza unor documente de arhivă, se stabileşte aproximativ locul unde a fost înmormântat iniţial profesorul Aron Pumnul şi unde a scris Eminescu prima sa poezie, La mormântul lui Aron Pumnul. După douăzeci de ani, în 1886, rămăşiţele pământeşti ale lui Aron Pumnul au fost reînhumate în cimitirul de la Horecea, astăzi aşa-numitul, cimitirul vechi al oraşului.

Rubrica „Teorie, istorie şi critică literară” propune un material consacrat culturii provinciei: Rolul provinciei în formula discursului din imperiu, temă actuală pentru un teritoriu cum este Bucovina, care a făcut parte succesiv din patru imperii (Turcia, Rusia, Austria, Uniunea Sovietică) şi astăzi, nordul ei – din Ucraina. Prof. univ. dr. Olga Cervinska afirmă că orice imperiu include „un amalgam cultural” original care depinde în mod direct de realitatea istorică şi contextul geografic. „Imperiul dă naştere unui «landşaft cultural» original împreună cu provinciile sale”.

La aceeaşi rubrică semnalăm şi materialul consacrat Aglaei Eminovici-Drogli (Gareiss Döllitzsturm), sora mai mică a poetului Mihai Eminescu, care era înzestrată cu remarcabile talente muzicale şi dramatice. S-a evidenţiat prin talent şi buna cunoaştere a creaţiilor de operetă. Pentru ea, ca şi pentru fratele Mihai, teatrul a fost o pasiune constantă. Ea a contribuit esenţial la afirmarea vieţii culturale româneşti în Cernăuţi într-o perioadă de înflorire a culturii germane. Astăzi, în căutarea mormântului ei la Cimitirul vechi din Cernăuţi, legăm amintirea numelui ei doar de profesorul Ioan Drogli, primul soţ, cu care a locuit, la timpul său, în capitala Bucovinei. Amintirile bucovinenilor despre Aglae s-au pierdut printre filele îngălbenite ale cărţilor şi ale documentelor de arhive, aproape necitite. Astfel ştim mult prea puţin despre sora mai mică a poetului.
Aglae a fost înmormântată în cimitirul vechi al oraşului, după ritul catolic al celui de al doilea soţ, în locul în care astăzi se înalţă clădirile universităţii cernăuţene.
Când autorităţile hotărâseră să desfiinţeze cimitirul vechiului oraş, familia von Döllitzsturm a adunat osemintele familiei, inclusiv şi cele ale Aglaei, şi le-au reînhumat în cimitirul Horecea. A. Z. Pop afirmă că Aglae a fost reîngropată împreună cu socrii ei – Amalia şi Vinzenz Gareis von Dollitzsturm şi cu părinţii mamei lui Heinrich – Antonina şi Iosef Ambros Malltzek în cripta familiei, pe aceeaşi parcelă, şi doar la o mică depărtare de mormântul lui Ioan Drogli. Fiul ei Ioan şi soţul i-au aşezat în partea de jos a soclului pe o mică placă de marmoră neagră inscripţia: Aglae Gareis v. Dollitzsturm, K. K. Hauptmanns Gattin, 7/V 1852 - † 30/VII 1900. A. Z. Pop scria: „dar numele ei îi este umbrit multă vreme din an de tulpina ierburilor...”.

Prof. univ. dr. Serghiy Lucikanin prezintă un material inedit despre originile şi istoricul filologiei române la Kiev.

Paula Romanescu (Bucureşti) scrie despre expoziţia în ulei şi grafică în cărbune semnată Adina Romanescu, eveniment desfăşurat sub egida Uniunii Artiştilor Plastici din Romania şi organizată de Institutul Cultural Român.

Sunt prezente şi două fragmente din romanele în curs de apariţie: Trandafirul pustiului (scriitoarea chişinăueană Claudia Partole) şi Altă lume (scriitorul sucevean Ioan Ţicalo).
Monahia Elena Simionovici de la mănăstirea Voroneţ, participantă la Colocviul internaţional de la Saint-Germain en Laye, Franţa, iunie 2011, are o relatare interesantă despre acest eveniment.