Discursul domnului Radu Boroianu, președintele Institutului Cultural Român, susținut cu ocazia Zilei Culturii Naționale, pe scena Sălii Radio

Discursul domnului Radu Boroianu, presedintele Institutului Cultural Roman, sustinut cu ocazia Zilei Culturii Nationale, pe scena Salii Radio

„Mi-aș permite să încep prin a vă propune o așezare în ordine istorică a celor două mari Zile Naționale ale țării noastre, ale tuturor cetățenilor României și în opinia mea trebuie să începem cu importanța în cuget și simțire a Zilei de astăzi, Ziua Culturii Naționale nu doar pentru că nașterea lui Mihai Eminescu a premers cu mult Ziua Marei Uniri, dar convingerea mea fermă este că aripa de înger a fiecărui vers eminescian a dat o amploare sporită moment cu moment dorinței de reunire a tuturor locuitorilor din Bucovina și Basarabia, din Transilvania și Banat, din Moldova, Dobrogea și Țara muntenească, fapt istoric definit la 1 Decembrie 1918.

Datorăm uneia dintre cele mai înțelepte Legi promulgate în ultimii ani, posibilitatea de a dedica ziua de naștere a lui Mihai Eminescu întregii Culturi Naționale, naționale în sensul contemporan al noțiunii pentru că nu numai sper, ci sunt convins că opera lui Eminescu a marcat și a emoționat în egală măsură - și o face și astăzi - pe toți locuitorii acestui tărâm, indiferent de etnia lor. În aceeași măsură cum îmi place să repet că țelul permanent al strategiei Institutului Cultural Român este în subsidiar cel de a convinge că noțiunea de cultură implică întreaga creativitate umană de la cea tradițională și înalt spitituală - formativ, la cea tehnică, științifică, filosofică, artistică.

Ziua de 15 ianuarie 2017 este pentru Institutul Cultural Român și debutul unor manifestări din toată lumea al Centenarului nașterii unui alt excepțional creator român, Dinu Lipatti. Vârsta fragedă și extrema fragilitate prin care ne-au părăsit atât Eminescu, cât și Lipatti, înalta valoare a împlinirii și a ecoului peren lăsat de geniul lor, îi asociează printre marile valori românești și universale, alături de Constantin Brâncoveanu, de Dimitrie Cantemir, de Spătaru Milescu, de Nicolae Iorga, de Constantin Brâncuși, Henri Coandă și Enescu, de Caragiale sau Blaga, de Saligny, Ion Andreescu și Ion Țuculescu, de Grigore Moisil și Solomon Marcus, de Babeș și Ion Cantacuzino, de Constantin Noica și Ștefan Lupașcu sau Matila Ghyka și aș putea cita la nesfârșit nume care au uimit și continuă să uimească. Din respect pentru toți aceștia și pentru urmașii lor, creatorii de astăzi, și convinși fiind că prin cultură și spiritualitate Europa poate să-și câștige o coeziune sporită, lansez astăzi în fața dumneavoastră primul mare proiect european al Institutului Cultural Român ce poartă numele „Limba latină, prima mare instituție europeană”. Dedicăm cu smerenie acest proiect fondatorului de cultură și de limbă românească care a fost Mihai Eminescu.

Explicația pentru care am ales să începem seria de manifestări Dinu Lipatti la București cu sprijinul Orchestrei Naționale Radio se datorează unor tainice relații în timp, poate mai puțin cunoscute: această Orchestră s-a născut și a debutat în 1932, sub conducerea unuia din cei mai mari muzicieni români pe nedrept puțin cântați și puțin omagiați astăzi, Mihail Jora, profesorul ce-l va remarca pe copilul Lipatti și căruia Lipatti îi va dedica o bună parte din creațiile sale componistice”, a  declarat președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.