Concert susţinut de Jordi Savall şi Hespèrion XXI: Dimitrie Cantemir „Cartea muzicii” în dialog cu tradiţiile otomane, româneşti, armeneşti şi sefarde

Cu ocazia participării României ca Ţară Invitată de Onoare la Târgul Internaţional de carte LIBER 2011, Institutul Cultural Român de la Madrid organizează concertul extraordinar Dimitrie Cantemir. „Cartea Muzicii" în dialog cu tradiţiile otomane, româneşti, armeneşti şi sefarde, susţinut de Jordi Savall şi ansamblul Hespèrion XXI, care va include compoziţii de Dimitrie Cantemir (1673-1723), domnitor al Moldovei, figură celebră a istoriei şi culturii româneşti.
Evenimentul va avea loc la Auditorio de la CaixaForum Madrid, miercuri, 5 octombrie 2011, la ora 20.00. Acces pe bază de invitaţie.

DIMITRIE CANTEMIR
"La intersecţia a două continente, european şi asiatic, Istanbul pentru otomani, Constantinopol pentru bizantini este, deja, în epoca lui Dimitrie Cantemir (1673-1723) o adevărată piatră de hotar a istoriei; în ciuda amintirii şi prezenţei evidente a vechiului Bizanţ se tranformase în centrul real al lumii religioase şi culturale musulmane. Extraordinar amestec de popoare şi religii, nu conteneşte să atragă călători şi artişti europeni; Cantemir ajunge în oraş în 1693, la vârsta de 20 de ani, întâi ca prizonier şi ulterior ca reprezentant diplomatic al tatălui său, care domnea în Moldova. A devenit un faimos interpret de tambur, un fel de lăută cu gât lung, şi a fost, de asemenea, un compozitor foarte apreciat pentru lucrarea sa «Kitâb-ül ilm-il mûsikî» («Cartea Ştiinţei Muzicii»), pe care i-a dedicat-o sultanului Ahmed III (1703-1730). Acesta este contextul istoric în care prinde formă proiectul nostru «Cartea Muzicii a lui Dimitrie Cantemir şi tradiţiile muzicale sefarde şi armeneşti». Ne propunem să prezentăm muzicile instrumentale «culte» la curtea otomană a secolului al XVII-lea provenite din opera lui Cantemir, în dialog şi alternanţă cu muzicile «tradiţionale» ale poporului, reprezentate aici de tradiţiile orale ale muzicienilor armeni şi ale comunităţilor sefarde găzduite, după expulzarea din Regatul Spaniei, în oraşe ale Imperiului Otoman precum Istanbul sau Esmirna…
«Cartea muzicii» a lui Dimitrie Cantemir, care ne-a servit ca sursă istorică pentru înregistrarea noastră, este un document excepţional în multe aspecte; mai presus de toate, ca sursă fundamentală a cunoaşterii teoriei, a stilului şi a formelor muzicale ale secolului al XVII-lea, dar şi ca una dintre dovezile cele mai interesante ale vieţii muzicale a uneia dintre ţările orientale cele mai importante. Această antologie de 355 de compoziţii (dintre care nouă aparţin lui însuşi Cantemir), scrise într-un sistem de notare muzicală inventată de autorul său, reprezintă cea mai importantă colecţie de muzică instrumentală otomană din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea care a ajuns până în zilele noastre..."
(www.jordisavall.es, de Jordi Savall, Edinburgh, august 2009)


JORDI SAVALL reprezintă un caz excepţional în panorama muzicală actuală. De peste treizeci de ani face cunoscut lumii minunăţii muzicale abandonate în obscuritatea indiferenţei; de peste treizeci de ani cercetează, citeşte şi interpretează cu viola de gamba sau ca dirijor. De-a lungul carierei sale a înregistrat peste 170 de CD-uri, cel mai recent fiind "L'orchestre de Louis XV, Suites d'Orchestre", publicat de Alia-Vox, propria sa marcă discografică.
A primit numeroase distincții, în țări precum Spania, Belgia, Austria, Germania etc., iar în 2008 a fost numit „Ambasador al Uniunii Europene pentru dialogul intercultural" şi împreună cu Montserrat Figueras au fost numiţi „Artişti pentru Pace" în cadrul programului „Ambasadorii Bunavoinţei" al UNESCO.
În 2009 a fost numit din nou „Ambasadorul anului 2009 pentru creativitate şi inovare" al Uniunii Europene, iar Consell Nacional de la Cultura i les Arts de Catalunya i-a înmânat „Premi Nacional de Música".
Jordi Savall a fost ridicat la categoria „Commandeur des Arts et des Lettres" de către Ministerul Culturii din Franţa.
De curând a primit premiul Léonie Sonning Music.


HESPÈRION XXI. În antichitate, erau denumite „Hesperia" cele mai occidentale două peninsule ale Europei: cea italiană şi cea iberică (în greacă „Hesperio" înseamnă originar din una din aceste două insule). „Hesperio" era şi numele care era dat planetei Venus când apărea în occident noaptea. Uniţi de o idee comună – studiul şi interpretarea muzicii antice în baza unor premise noi şi actuale – şi fascinaţi de imensa bogăţie a repertoriului muzical hispanic şi european de dinainte de 1899, Jordi Savall, Montserrat Figueras, Lorenzo Alpert şi Hopkinson Smith au fondat, în 1974, grupul Hespèrion XX (numit acum Hespèrion XXI) dedicat interpretării şi revalorizării unor aspecte esenţiale ale acestui repertoriu.



Concertul este inclus în cadrul evenimentelor organizate de Institutul Cultural Român de la Madrid sub titlul „2011. Anul literaturii române în Spania".